Marele Canon – prin pocăință, din nou alături de Dumnezeu

Canonul cel Mare constituie o deşteptare, un sunet de trâmbiţă care are drept ţintă să-l conducă pe om spre conştiinţa păcătoşeniei sale şi să-l readucă, prin intermediul pocăinţei alături de Dumnezeu.

Marele Canon, care a fost alcătuit de Sfântul Andrei Ierusalimiteanul, arhiepiscopul Cretei – una din cele mai mari personalităţi şi figură reprezentativă a poeziei noastre eclesiale – este unul din cele mai minunate şi mai cunoscute imne din spaţiul bisericesc. Se cântă fragmentar, în primele patru zile ale celei dintâi săptămâni din Postul cel mare, şi complet în Joia [la noi în Miercurea, n.n.] săptămânii a cincea din Post. El constituie o deşteptare, un sunet de trâmbiţă care are drept ţintă să-l conducă pe om spre conştiinţa păcătoşeniei sale şi să-l readucă, prin intermediul tristeţii şi al pocăinţei, alături de Dumnezeu.

(Simeon Koutsa, Mitropolit de Nea Smirna, Plânsul adamic, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Editura Doxologia, Iasi, 2012)

Ultimele din categorie