Nimeni nu se ridică la Cer urcând lumește
Oricine își fixează să pășească la o înălțime mai joasă, înaintează întotdeauna cu siguranță și niciodată nu cade.
Oricine se pleacă smerit, primind loviturile celorlalți, își calcă în picioare părerea de sine, înfrumusețându-se duhovnicește ca un înger; în condițiile acestea, va putea trece prin poarta cea strâmtă a Cerului.
Nimeni nu se ridică la Cer urcând lumește, ci pogorându-se duhovnicește. Oricine își fixează să pășească la o înălțime mai joasă, înaintează întotdeauna cu siguranță și niciodată nu cade…
(Ne vorbește părintele Paisie Aghioritul, Editura Egumenița, p. 48)
Vulturul și cocoșul de țară
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro