Așa face Domnul Hristos, așa trebuie să facem și noi! Să fim buni, să fim înțelegători, să fim milostivi, să fim iertători. Și cu asta n-am făcut totul! Mai trebuie să facem ceva: Domnul Hristos a spus despre Sine că: „Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci ca să slujească El și să-și dea sufletul, preț de răscumpărare pentru mulți” (Matei 20, 28). Deci să fim în slujba oamenilor, în slujba altora.

Când ucenicii au vrut să-i lase pe oameni să se descurce singuri – „Dă drumul mulțimilor să se ducă să-și cumpere de mâncare” –, Domnul Hristos a zis: „N-au trebuință să se ducă; dați-le voi lor să mănânce” (Matei 14, 16) – adică întâi gândiți-vă ce puteți face voi pentru ei, nu ce poate face altul.

Dacă facem așa, dacă ne gândim ce putem face noi pentru omul de lângă noi, nu ce ar putea face altul, atunci suntem ascultători de Domnul Hristos și suntem pe calea îmbunătățirii sufletești. Fiind pe calea îmbunătățirii sufletești, suntem nu numai gânditori la Hristos, gânditori de Hristos, ci și hristofori.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniți de luați bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, pp. 26-27)