Pildă de finețe duhovnicească
S-au dus odată trei bătrâni la avva Ahila și unul dintr-înșii avea nume rău. Și i-a zis unul din bătrâni: avvo, fă-mi o mreajă (plasă)!
S-au dus odată trei bătrâni la avva Ahila și unul dintr-înșii avea nume rău. Și i-a zis unul din bătrâni: avvo, fă-mi o mreajă (plasă)! Iar el a zis: nu-ți fac. Și celălalt i-a zis: fă milostenie, ca să-ți avem pomenirea ta în mânăstire! Iar el a zis: n-am vreme. Îi zice lui celălalt, care avea numele cel rău: fă-mi mie o mreajă, avvo, ca s-o am din mâinile tale! lar el răspunzând îndată, i-a zis : îți voi face. Și i-au zis lui deosebi cei doi bătrâni: cum noi te-am rugat și n-ai voit să ne faci, iar acestuia i-ai zis că-i vei face? Le-a zis lor bătrânul: v-am zis vouă că nu vă fac și nu v-ați mâhnit, fiindcă n-am vreme. Iar acestuia de nu-i voi face, va zice: pentru păcatul meu auzind bătrânul nu a voit să-mi facă, și îndată tăiem ața. Deci cu aceasta am ridicat sufletul lui, ca să nu fie înghitit de mâhniciune unul ca acesta (Corint. II, 7).
(Patericul, ediția a IV-a rev., Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004, p. 33)
Omul robit de păcate – o vedenie a Sfântului Nifon
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro