Era un om care vâna animale sălbatice prin pustie și a văzut pe avva Antonie glumind cu fraţii, şi s-a smintit. Iar bătrânul, vrând să-l încredințeze pe el că trebuie să se pogoare fraţilor, i-a zis lui: „Pune o săgeată în arcul tău şi întinde-l”. Şi a făcut aşa. Și bătrânul i-a zis lui: „Întinde-l încă puțin”. Și a întins. Și iarăși i-a zis: „Întinde-l mai mult”. Și a zis vânătorul: „De voi întinde arcul peste măsură, se va frânge”. Zis-a lui bătrânul: „Aşa şi la lucrul lui Dumnezeu: dacă-i întindem pe fraţi peste măsură, degrabă se frâng. Trebuie deci, câte puțin și câteodată, a ne pogorî, fraților!”. Aceasta auzind, vânătorul s-a umilit. Și mult folosindu-se de la bătrânul, s-a dus. Iar fraţii, întărindu-se, au mers la locul lor.

(Patericul, ediția a IV-a rev., Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004, pp. 5-6)