- De cine trebuie sa ne lipim cel mai mult pe pământ cât trăim?

- Porunca întâi o știi? Cum să n-o știi tu, mânca-te-ar Raiul! Câtă dreptate are Dumnezeu, să ne dea porunca întâi! „Să iubești pe Domnul Dumnezeu din toata inima ta, din tot cugetul tău și din toata vârtutea ta”. Adică din toată ființa noastră. Din inimă ia sufletul, din cuget ia mintea și din vârtute ia trupul. Cu toată ființa să-L iubim! Să ne contopim în El cu toată ființa noastră!

Dar de ce? Cine ne-a dat nouă minte? Cine ne-a dat trup? Cine ne-a dat suflet? Cine ne-a dat vedere? Cine ne-a dat auz? Cine ne-a dat miros? Cine ne-a dat gust? Cine ne-a dat pipăire? Cine ne-a dat viața? Cine ne-a dat de sine stăpânirea? Cine ne hrănește?

Cu toata ființa noastră să ne contopim cu Dumnezeu! Apostolul Pavel spune așa: Ce ai, omule, care n-ai luat? (1 Corinteni 4, 7) Ai viața! Cine ți-a dat-o? Ai minte! Cine ți-a dat-o? Ai vorbire! Cine ți-a dat-o? Ai vedere! Cine ți-a dat-o? Ai miros! Cine ți l-a dat? Ai gust! Cine ți l-a dat? Ai trup! Cine ti l-a dat? Ai sănătate! Cine ti-a dat-o? Ai de sine stăpânirea, când să faci bine sau nu! Cine ți-a dat-o? Și dacă ai luat, de ce te mândrești ca și cum nu ai luat?

De aceea în porunca întâi Dumnezeu cere prea cu dreptate, să-L slujim cu toată ființa în veacul veacului. De El să ne lipim cu toata ființa! Că legea noastră creștină este cea mai desăvârșită de sub cer. Să iubim pe Făcătorul, Care ne-a adus din neființă la ființă pe toți, și ne-a dat tot ce avem noi în ființa noastră.

(Ne vorbește Părintele Cleopa 7, Ediția a III-a, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2010, pp. 140-141)