Hristos S-a smerit, S-a născut în iesle. Niciun copil în lume vreodată nu s-a născut și a fost înfășat cu paie. Și pentru cel mai sărac, în cea mai săracă țară, în cel mai sărac loc, tot s-au găsit două cârpe. Pentru Hristos, nu. Dar cu toate acestea, El era fericit.

„Să fim fericiți de Crăciun!” – e într-adevăr o urare deosebită. Dar a fi fericit (de Crăciun și nu numai) înseamnă trei lucruri: împăcat cu Dumnezeu, împăcat cu oamenii și împăcat cu tine însuți. Acesta este omul fericit.

De aceea, cei nespovediți – pentru că numai așa te poți împăca cu Dumnezeu, cu oamenii și cu tine – în zadar au primit urarea, pentru că sunt nefericiți.

(Preotul Nicolae Tănase, Să nu-L răstignim iarăși pe Hristos, Editura Agaton, Făgăraș, 2011, p. 88)