Să nu credem că numai prin lucruri materiale îi putem fi de folos săracului. De multe ori, chiar și sufletul nostru este întemnițat, este sărac și gol în fapte bune. De acesta să ne îngrijim mai întâi, să îl îmbrăcăm, să îl hrănim și să îl scoatem din închisoarea osândei, vinovăției și păcatului. Și când ajutăm sufletul nostru, e ușor apoi să-l ajutăm și pe aproapele nostru.

Priviți cât de jos a coborât Hristos. A coborât și a zis: Primiți-Mă și pe Mine ca pe un sărac; orice oferiți acestui sărac, Mie îmi oferiți. Și Eu voi lua ceea ce îmi oferiți voi și pentru aceasta vă voi da Împărăția Mea.

(Părintele Efrem Athonitul, Despre credință și mântuire, tradusă de Cristian Spătărelu, Editura Bunavestire, Galați, 2003, p. 11)