Schimbarea la Faţă a Domnului - Dumnezeiasca Înfrumusețare

Dacă denumirea în limba greacă a sărbătorii Schimbării la Față a Domnului este Metamorphosis (Transfigurarea), iar în limba slavonă Preobrajenie, Sfântul Antim Ivireanul o numește foarte sugestiv Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos.

Potrivit unei vechi tradiții, evenimentul istoric al Schimbării la Față a Domnului a avut loc cu 40 de zile înaintea Pătimirii Sale. Dar Sfinții Părinți au strămutat Sărbătoarea după Paști, în data de 6 august, cu 40 de zile înaintea praznicului Înălțării Sfintei Cruci, pentru a evidenția semnificația eshatologică a sărbătorii Schimbării la Față a Domnului care încheie salba praznicelor împărătești dintr-un an liturgic.

Dacă la început sărbătoarea marca aniversarea anuală a sfinţirii bisericii zidite în anul 326 de mama împăratului Constantin cel Mare, Sfânta Elena, pe muntele Taborului, în a doua jumătate a secolului al IV-lea aceasta începe să aibă un loc aparte în rândul marilor praznice bisericești. Atât în Răsărit cât şi în Apus, serbarea ei începe să fie menţionată în documente din prima jumătate a secolului V, de când avem cuvântări festive în cinstea ei, de la patriarhul Proclu al Constantinopolului, patriarhul Chiril al Alexandriei şi de la Leon cel Mare, episcopul Romei. O găsim indicată şi într-un calendar liturgic local al Ierusalimului din secolul al VII-lea, iar în sinaxarele constantinopolitane şi în alte cărţi liturgice (manuscrise greceşti), apare pe la începutul secolului al VIII-lea. Tradiţia consemnează că generalizarea ei ca praznic împărătesc în Imperiul Bizantin a avut loc abia acum, în secolul VIII. În această perioadă, Sfântul Andrei Criteanul a rostit o frumoasă predică festivă la acest mare praznic. Cu alte cuvinte, sărbătoarea era deja generalizată în tot Răsăritul creștin până în secolul al VIII-lea, când Sfinţii Ioan Damaschinul şi Cosma de Maiuma compun imnurile pentru slujba zilei.

Dacă denumirea în limba greacă a sărbătorii Schimbării la Față a Domnului este Metamorphosis (Transfigurarea), iar în limba slavonă Preobrajenie, Sfântul Antim Ivireanul o numește foarte sugestiv Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos.

În această zi se aduc în biserici prinoase din struguri, care se binecuvintează şi se împart (obicei creştin vechi, amintit în canonul 28 al Sinodului II Trulan). În unele părţi (Biserica Rusă) în această zi se face în biserici şi la cimitire pomenirea generală a morţilor şi mai ales a eroilor căzuți pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe.

(Mărturiile icoanei SCHIMBAREA LA FAȚĂ, broșură editată de Arhimandrit Mihail Stanciu,Sfânta Mănăstire Antim, București, 2009)

Ultimele din categorie