Tânguirea după averi pierdute

Pentru ce te tânguieşti, creştine, și cârteşti în sărăcia ta, când ea îti dăruieşte moştenirea cerească prea sigură şi fără primejdie sau judecată şi împotrivire?

Să știi însă și aceasta: că în locul lucrurilor pământeşti ce ai pierdut, pe care oricum trebuia să le laşi aici după moartea ta, îţi sunt gătite alte bunătăţi mai desăvârşite şi mai scumpe, decât ai putea să doreşti, pe care le vei moşteni, de vei face puţină răbdare, să mulţumeşti lui Dumnezeu în sărăcia ta, iar dacă cârteşti şi huleşti, faci mai mare pagubă, că ai pierdut şi vremelnicele bunătăţi, te lipseşti şi de cele veşnice, şi te păgubeşti de acel mărgăritar ceresc şi de mult preţ despre care zice Domnul în Evanghelia de la Matei, capitolul 12, cum a dat acel înţelept neguţător, toate câte a avut şi l-a cumpărat.

O, de ar fi ştiut cei întristaţi valoarea acestui cinstit mărgăritar, adică al sărăciei, nu le-ar fi trebuit atunci cuvinte de mângâiere, ci mai ales s-ar fi bucurat, cunoscând comoara cea mare ce au. Pentru ce te tânguieşti, creştine, și cârteşti în sărăcia ta, când ea îti dăruieşte moştenirea cerească prea sigură şi fără primejdie sau judecată şi împotrivire, o paşnică stare de nimeni pizmuită, o libertate netulburată, fără frică şi fără grijă?

(Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, pp. 202-203)

De la același autor

Ultimele din categorie