Vrei ca femeia ta să fie desăvârşită?

Cuvinte duhovnicești

Vrei ca femeia ta să fie desăvârşită?

    • Vrei ca femeia ta să fie desăvârşită?
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Aşadar, dacă femeia ta, care este trupul tău, membrul tău, are niscaiva slăbiciuni şi neputinţe omeneşti, străduieşte-te să ai răbdare şi s-o vindeci în chip bun. Cu blândeţe şi rugăciune.

Îmi pare rău că n-am putut-o vedea personal pe soţia ta. Ca duhovnic ce sunt, aş fi ajutat oarecum la înţelegerea voastră armonioasă. Insă acum mă voi strădui să vă ajut prin umilele mele poveţe.

Bărbatul, după spusele apostolului Pavel, este cap femeii. Femeia este datoare să i se supună bărbatului. Iar bărbatul este dator s-o iubească pe femeia lui ca pe el însuşi, ca şi cum ar fi trupul lui. „Căci nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica" (Efeseni 5,29).

Dacă un mădular al trupului tău se îmbolnăveşte, te vei îngriji să-l vindeci; nu-l vei tăia!

Aşadar, dacă femeia ta, care este trupul tău, membrul tău, are niscaiva slăbiciuni şi neputinţe omeneşti, străduieşte-te să ai răbdare şi s-o vindeci în chip bun. Cu blândeţe şi rugăciune.

Înţeleg că vrei ca soţia ta să fie desăvârşită şi să te asculte în toate. Să ne cercetăm însă şi pe noi. Suntem desăvârşiţi? Şi facem ascultare desăvârşită la Dumnezeu? Dar chiar dacă am fi aşa, lucru imposibil, „datori suntem noi, cei tari, să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi" (Romani 15,1).

Poate că femeia ta are unele slăbiciuni şi neputinţe omeneşti; însă nu este vreo necuviincioasă, nici narcomană, nici jucătoare de cărţi, nici nu aleargă la distracţii lumeşti. Şi când nu te va asculta şi te va contrazice, să-ţi spui în gând: „Nici eu nu sunt desăvârşit cu ea, şi eu de multe ori în viaţă nu L-am ascultat pe Dumnezeu şi Acesta nu s-a mâniat pe mine, nici nu m-a alungat, ci m-a răbdat."

Ai aşadar, răbdare cu soţia ta şi vei vedea că şi tu te vei folosi mult din asta.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos, care tămăduieşte bolile noastre şi ne completează lipsurile, să tămăduiască sufletele noastre, ale tuturor.

(Ne vorbește părintele Filothei Zervakos, Editura Egumenița, 2007, p. 314)

Citește despre: