Sufletul ce a cunoscut pe Domnul, din îndelungă cercare se învață că dacă omul viețuiește după porunci va simți harul în sine, măcar și într-o mică măsură, și va avea îndrăzneală în rugăciune; dar de va greși cu un singur gând și nu se va pocăi, harul se ascunde, și atunci sufletul tânjește și plânge înaintea lui Dumnezeu.

Astfel întreaga viață sufletul și-o petrece în luptă cu gândurile. Dar tu nu slăbi din pricina luptei, căci Domnul iubește pe luptătorul plin de bărbăție.

(Arhimandritul Sofronie - Cuviosul Siluan Athonitul, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, p. 470.)