„Într-o școală, vine Crăciunul și părintele le zice la copii: „No, copii, ce-ați oferi voi cadou unui bebeluș cum e Hristos la nașterea Lui?”. Ce v-ați fi așteptat? Fiți atenți ce au dat copiii: pamperși, bomboane, suzete... De unde aur, smirnă și tămâie? Hello! Suntem în orașul acolo unde domnul Emil Moise a vrut să interzică religia. Prima fetiță care a răspuns e din Buzău și băiețelul acesta despre care vă voi vorbi, tot din Buzău este. Îi întreabă pe ăia de la stânga la dreapta. Primul scapă cel mai ușor. Ultimul se întristează: ce să-I mai dai lui Hristos? Că nu mai, au dat ăia tot Lidl-ul, Carrefour-ul, Auchan-ul, l-au dat, l-au dat etc. Copilul era supărat foc, se apropia de el măgăreața. Doamne și dintr-odată copilul se destinde, zâmbește și părintele zice: „Măi copile, tu ce I-ai da lui Hristos? Zice: prima dată m-am întristat pentru că nu mai aveam ce să-I dau și-acum ce-I dau? Eu Îi dau sufletul meu!”.

Asta este lecția copilului matur către familia românească: băgați-mă în seamă și nu mi-L furați pe Hristos! Fără de El nu exist nici ca om, nici ca eternitate. De aceea vă zic: întăriți-vă pe poziții! Catedra este parte integrantă a Catedralei! Eu nu m-aș pune cu prelungirea Sfintei Paraschiva în lume, nici cu puterea Sfintei Treimi, pentru că Sfânta Treime nu preferă nimic. Între Dumnezeu și verbul a prefera, paradoxal nu există niciun punct comun. Gramatical, nici atât: Dumnezeu se scrie cu D mare, iar prefera cu p tot mai mic.”

(Fragment din conferința „Familia, casa sufletului copilului. Educația în iubire”. Evenimentul a fost organizat de către Asociația „Prorelis”, în data de 12 mai 2016, şi l-a avut ca invitat pe Părintele Constantin Necula.)

Vă recomandăm să urmăriţi înregistrarea completă a conferinţei, aici.