Dintre cauzele potenţial reversibile ale declinului funcţiei renale sunt:

-  hipovolemia (vărsături, diaree, sângerări), hipotensiune (disfuncţie miocardică sau pericardită), infecţie (sepsis) şi medicamente care scad RFG (antiinflamatoare nesteroidiene sau inhibitori ai enzimei de conversie);

- administrarea de droguri nefrotoxice (antibiotice de tipul aminoglicozidelor, antiinflamatoare nesteroidiene, substanţe de contrast radiografice, în special la diabetici);

- obstrucţia tractului urinar ar trebui luata în consideraţie la un pacient cu înrăutăţirea neexplicată a funcţiei renale.

Progresia BRC poate fi datorată în parte altor factori secundari nelegaţi de boala iniţială. Principalii factori sunt hipertensiunea intraglomerulară şi hipertrofia glomerulară, care duc la scleroza glomerulară. Alţi factori adiţionali sunt hiperlipidemia, acidoza metabolică, boala tubulo-interstiţială. Apariţia proteinuriei este tipică pentru pacienţii cu BRC progresivă.

Terapia de încetinire a progresiei BRC, independent de tratamentul bolii cauzale, este centrată pe atingerea unor valori ţintă ale tensiunii arteriale (TA), ţinând cont şi de valoarea proteinuriei. Ghidul de practică clinică recomandă pentru pacienţii cu BRC şi proteinurie mai mare sau egală cu 500-1.000 mg/zi, o TA de 130/80 mmHg. La pacienţii non-proteinurici sau cu proteinurie <500-1.000 mg TA ar trebui să fie <140/90 mmHg.  Dovezi evidente sunt în favoarea utilizării inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei şi ai blocanţilor receptorilor de angiotensină II, ca terapie de primă linie pentru scăderea TA la pacienţii proteinurici. La pacienţii cu BRC non-proteinurici, tratamentul iniţial poate fi un inhibitor de enzimă de conversie, urmat de blocanţi ai canalelor de calciu.

Alte mijloace terapeutice de protecţie renală sunt:

- dieta cu restricţie proteică (0,8-1g proteine/zi cu valoare biologică mare);

- terapia cu statine pentru corectarea hiperlipidemiei;

- oprirea fumatului.

BRC progresează cu un ritm variabil la diferiţi indivizi. De aceea, doar o urmărire atentă pe parcursul evoluţiei bolii poate să beneficieze de un plan terapeutic adecvat. Pacienţii cu BRC ar trebui dirijaţi către medicul nefrolog de preferinţă înainte ca valoarea creatininei plasmatice să depăşească 1,2 mg% la femei şi 1,5 mg% la bărbaţi sau RFG să fie <60 ml/min/1.73m2. Sunt ghiduri care susţin screeningul precoce pentru pacienţii cu risc de BRC (HTA, diabet, boli imunologice, pacienţi cu antecedente personale sau familiale semnificative pentru boala renală).

Alte ghiduri recomandă ca toţi indivizii să fie evaluaţi pentru depistarea BRC, prin examinarea de rutină a stării de sănătate, pentru a determina existenţa unui risc crescut de a dezvolta BRC. Detectarea acestor pacienţi presupune orientarea lor către medicul nefrolog. Această abordare ar permite pacienţilor să beneficieze de un diagnostic corect, în timp util, cu un plan terapeutic adecvat stadiului bolii.