Omul are un destin sau trăiește viața la întâmplare ?

Există un cadru, totuși. Nu se poate spune că nu există un cadru. De exemplu, noi suntem români, locuim pe teritoriul ăsta, avem cultura noastră, etc. Acesta ar putea fi privit ca un cadru de destin pentru viața noastră. Iar în cadrul acesta fiecare dintre noi ne raportăm cum putem, cum vrem, cu libertatea noastră și ne creăm un traseu propriu. De exemplu, eu am absolvit Facultatea de Teologie și asta m-a favorizat să ajung preot. Dacă nu făceam Teologia, nu ajungeam să fiu preot. Sau faptul că sunt la mănăstire e o chestiune pe care am ales-o eu. Sau, dacă mi-a ales-o El, pentru că zice undeva Domnul Hristos: Nu voi M-ați ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi, atunci felul în care îmi duc călugăria e o chestiune care ține de mine.

(Părintele Teofil Părăian, Învierea lui Hristos înnoirea vieții noastre, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp.71-72)