Deznădejdea este marea bucurie a diavolului, scrie adeseori Sf. Varsanufie în lucrările sale. Trebuie să înțelegi că deznădejdea este putere satanicească, suflare drăcească și gând otrăvit ce-l vatămă pe cel nechibzuit. Cel ce deznădăjduiește săvârșește același rău față de sine ca și cel ce se sinucide, căci deznădejdea ucide râvna și voiciunea sufletului, aruncându-l întru întristare de moarte și lâncezeală. Acest șiretlic al celui viclean robește doar pe cel neștiutor, ce nu pricepe bine firea lui Hristos și nesfârșita Lui bunătate. Mă leg, zice Domnul, că nu voiesc moartea păcătosului, ci ca să se întoarcă, și veșnică viață să dăruiesc lui. (Monahul Ioan Vranos)

(Cerească Înțelepciune de la cei de Dumnezeu luminați Dascăli despre cum să biruim deprimarea, ediția a 2-a, traducere de Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2008, pp. 29-30)