“Doamne, iartă-i vorbele şi mie faptele!”

Cuvinte duhovnicești

“Doamne, iartă-i vorbele şi mie faptele!”

Cine are darul dragostei, al răbdării şi al gândului smerit, în vreme de luptă, poate vedea lucruri minunate, dacă luptă după lege (II Timotei 2, 5), iar legea este dragostea.

Cine vrea să biruie lumea se roagă Tatălui său în ascuns, sau în gând, pentru orice fiu al lui Dumnezeu, oricât de întunecată purtare ar avea şi oricâte rele i-ar face; căci răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns au putere înaintea lui Dumnezeu şi, pentru ele, biruie Dumnezeu şi întoarce spre bine pe cel ce te amărăşte. Iar cu acestea, te-ai făcut pricină de mântuire pentru fratele tău din lume.

În rugăciunea cu gândul să fim smeriţi, aducându-ne aminte greşelile noastre, zicând: Doamne, iartă-i vorbele şi mie faptele!” Că asupra smereniei, vrăjmaşul nu poate nimic. Şi făcând aşa, ori de câte ori întâmplarea o cere – dar şi când n-o cere – cu ajutorul lui Dumnezeu, treci cu bine peste prima piedică a potrivnicului, pe care ţi-o ridică în cale, prin fraţii tăi din lume, mai slabi de înger (I Tesaloniceni 5, 14). Cine are darul dragostei, al răbdării şi al gândului smerit, în vreme de luptă, poate vedea lucruri minunate, dacă luptă după lege (II Timotei 2, 5), iar legea este dragostea.

(Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca – Despre durerile oamenilor, vol. VII , Editura „Credinţa strămoşească”, 2011, pp. 10-11)