Unicitatea catapetesmei bisericii Mănăstirii Horaița

Nota generală a catapetesmei lăcașului de rugăciune al Mănăstirii Horaița este dată, în primul rând, de belșugul detaliilor sculptate. Sculptura în sine relevă o ultimă supraviețuire a barocului, familiar majorității catapetesmelor din prima jumătate a secolului trecut. Alături de aceasta, icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Horaița reprezintă și în prezent cel mai scump odor al mănăstirii.

Sculptura în lemn a catapetesmei și strana icoanei Maicii Domnului din biserica Mănăstirii Horaița sunt opera unui sculptor deosebit, stăpân pe meserie. Catapeteasma este insolită în raport cu celelalte catapetesme din bisericile Moldovei primei jumătăți a secolului trecut. Originalitatea acesteia nu constă în sculptura sau pictura icoanelor, ci în dispunerea particulară a registrelor, determinată în oarecare măsură de însăşi fixarea catapetesmei pe peretele solid dintre altar şi naos ‒ perete în care s-a tăiat o amplă şi joasă boltă. Dacă registrul icoanelor împărăteşti şi un prim rând de icoane praznicare maschează decupajul bolţii în zid, celelalte registre ale Apostolilor sunt aplicate direct pe zid, decorându-l până sus.

Insolită, chiar stranie, este apariţia deasupra catapetesmei ‒ mai precis între boltă şi crucea traforată a ultimului registru al catapetesmei ‒ a unui amvon tăiat în zidul separator dintre naos şi altar, orientat cu faţa spre mulţimea credincioşilor, solemn străjuit de două coloane baroc-răsucite şi de un acoperiş baldachin, încadrat de o parte şi de alta de ghirlande incluzând medalioanele prorocilor şi imaginile unor îngeri cu trâmbiţe, decupaţi pe fundalul aurit al zidului. Amvonul se constituie oarecum enigmatic în ansamblul interior al bisericii, în care acesta era de obicei plasat pe peretele nordic al naosului.

Elementele ornamentale includ simboluri sacre, nimbate de raze

Catapeteasma a fost lucrată cu un an-doi înaintea sfințirii bisericii de la Horaița (1867), de către meșteri sculptori în lemn. Cu preocupări evidente de fast în sculptarea și aurirea ei, ornamentarea sa a fost realizată rapid prin confecționarea detașată a ornamentelor de lemn (pictate și aurite) și aplicarea lor direct pe scheletul de lemn al catapetesmei, prin lipire sau fixare în cuie. Frecvente și eclectice, elementele ornamentale includ simboluri nimbate de raze ce țin de ambianța sacră a edificiului de cult. Se pare că pictura icoanelor catapetesmei a fost lucrată de doi artiști anonimi.

Între icoanele împărătești și arcul de deasupra sunt prezentate șase praznice închinate marilor sărbători ale Mântuitorului și Maicii Domnului.

Nota generală a catapetesmei este de fast, realizat în primul rând prin belșugul detaliilor sculptate. Sculptura în sine relevă o ultimă supraviețuire a barocului, familiar majorității catapetesmelor din prima jumătate a secolului trecut. Spre deosebire de acestea, barocul de la Horaița, mai încărcat, se afiliază unor dominante răsăritean-orientale.

Icoana Maicii Domnului, cel mai scump odor al Mănăstirii Horaița

Realizată de aceeași mână care a sculptat catapeteasma, strana Maicii Domnului încadrează în cele patru coloane de lemn aurit, bogat împodobite cu vrejuri de viță, icoana Împărătesei Cerurilor, icoană căreia, de mai bine de două veacuri, închinătorii îi duc mai departe renumele, din generație în generație, de icoană făcătoare de minuni. Înveșmântată bogat în argint, icoana Maicii Domnului, cu imitații de pietre prețioase, a reprezentat de-a lungul timpului și reprezintă și acum cel mai scump odor al Mănăstirii Horaița. Anumite caracteristici ale fizionomiei Maicii Domnului și ale Pruncului, dar și cromatica trimit spre secolul al XVIII-lea. Îmbrăcămintea în argint a icoanei a fost realizată în a doua jumătate a secolului trecut.

De la același autor

Ultimele din categorie