Viața monahală după reînființarea Mănăstirii Miclăușeni

După reînființare și până în anul 2001, când s-a preluat Castelul Sturza, Mănăstirea Miclăușeni a avut trei starețe. Prima dintre ele a fost monahia Hristina Lupescu. Cuvioșia sa a fost stareță la Mănăstirea Dobrăvăț din Iași, unde trăia o obște de 12 viețuitoare.

Între timp, Mănăstirea Dobrovăț a fost transformată în mănăstire de călugări, astfel că, în anul 1992, maica Hristina a venit la Miclăușeni cu cinci maici. Fiindcă nu aveau la dispoziție o casă în care să locuiască, au locuit în sat, la casa parohială. Fosta casă a grădinarului din incinta bisericii a fost dată mănăstirii de către Căminul Școală în anul 1993, când maicile s-au mutat, din sat, aici.

Din relatările maicii Hristina, reiese că, în momentul sosirii lor, incinta bisericii, dar și biserica erau ca părăsite. În fața bisericii crescuseră iarbă și buruieni care nu fuseseră călcate de multă vreme. Pe lângă biserică crescuseră arbuști și arbori sălbatici care deteriorau pereții și acoperișul din cauza ramurilor și din cauza apei de ploaie care se scurgea pe ei. Maicile au început să curețe locul, punând oarecum în ordine toate aceste lucruri.

Mănăstirea de maici din Nocrich, Sibiu, înființată de călugărițe de la Miclăușeni

Maica Hristina a fost stareță până în anul 1996, când ucenica ei, monahia Marina Roșu, a preluat această funcție. În timpul căreia, din anul 1996 și până în 2001, s-au început tratativele de retrocedare a castelului, anexelor și a terenurilor acestuia. Tot ea a organizat construirea casei monahale actuale „Sfânta Teodora”, care cuprinde 23 de chilii pentru maici, pe două nivele, și un paraclis pentru iarnă, cu hramul „Sfintei Cuvioase Macrina”.

De asemenea, a organizat o micro-gospodărie pentru creșterea animalelor, precum și o „stupărie” pentru creșterea albinelor. Tot în timpul ei, cu ajutorul unor sponsori, s-au efectuat lucrări de zugrăvire a exteriorului bisericii mănăstirii.

Viața monahală a cunoscut o înflorire în această perioadă, numărul maicilor ajungând până la 45 de viețuitoare. Tot în această perioadă, un număr de 15 maici au mers în Mitropolia Ardealului, unde, la 34 km de Sibiu, în localitatea Nocrich, au înființat o mănăstire de maici, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului, în prezent fiind cea mai mare mănăstire de maici din această eparhie, de aproximativ 30 de viețuitoare.

Stavrofora Mihaela Stroescu, actuala stareță a Mănăstirii Miclăușeni

A treia stareță mănăstirii, pentru o perioadă scurtă de doar trei luni, tot în anul 2001, a fost monahia Ecaterina Cămăruț, care printre altele a dorit să înființeze și un atelier de pictură. Fiindcă nu exista o persoană cu experiență pentru această inițiativă, a solicitat de la mănăstirea Durău, unde fusese viețuitoare, pe monahia Mihaela Stroescu, care a venit pentru o perioadă de câteva luni să inițieze câteva maici în tehnica picturii bizantine.

Maica Ecaterina s-a retras între timp la mănăstirea de metanie Văratec, susținând și cursuri de Vechiul și Noul Testament și Catehism, la Seminarul Teologic „Cuvioasa Parascheva”, din Mănăstirea Agapia.

În prezent, stareța Mănăstirii Miclăușeni este stavrofora Mihaela Stroescu. Sfinția sa a venit la această mănăstire în anul 2001, de la mănăstirea Durău, pentru a înființa aici un atelier de pictură. Fiindcă prin plecarea maicii Ecaterina postul de stareță a rămas vacant timp de câteva luni, stareță a fost numită chiar maica Mihaela, în decembrie 2001.

Sfinția sa a absolvit Școala de Pictură Bisericească din cadrul Patriarhiei Române, secția pictură murală. În 1988 a intrat în monahism în Mănăstirea Celic-Dere, de unde este transferată în 1994 la Centrul Eparhial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, iar în 1996, la Mănăstirea Durău, unde a rămas până în iunie 2001. În perioada 2001-2002, mănăstirea a reintrat în posesia Castelului Miclăușeni, astfel că responsabilitatea administrativă a crescut.

De la același autor

Ultimele din categorie