Dacă ai dragoste, vei avea și toate celelalte, deoarece cu omul pe care îl iubești cu adevărat te simți bine și liniștit în orice împrejurări.

Dragostea nu aduce suferințe; ea îi face pe oameni fericiți și recunoscători unul altuia pentru răbdarea și respectul dovedite în nevoința pe care o poartă, mână în mână, prin această viață. Cu adevărat, dragostea este nevoință, întrucât trebuie să fii totdeauna gata și să continui să iubești orice s-ar întâmpla.

Sentimentul nu poate fi prezent întotdeauna; el este trecător și, cu timpul, în împrejurări grele, piere pe atât de ușor pe cât de subit a apărut, lăsând în urmă un gust amar. Dimpotrivă, dragostea se călește în greutăți, întărește caracterele amândurora și îi ajută să croiască împreună o singură cale, pe care, pornind împreună, cei doi împreună și merg, doar înainte, pentru totdeauna.

(Dmitrii Semenik, Dragostea adevărată: taina dragostei înainte și după căsătorie, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2012, pp. 16-17)