Domnul a poruncit: „Iubiţi pe vrăjmaşi” (Matei 5, 44), şi cine iubeşte pe vrăjmaşi acela se aseamănă Domnului; dar nu e cu putinţă să iubeşti pe vrăjmaşi decât prin harul Duhului Sfânt, şi de aceea, de îndată ce cineva te-a supărat, roagă-te lui Dumnezeu pentru el şi atunci îţi vei păstra în sufletul tău pacea şi harul lui Dumnezeu. Dacă însă vei murmura împotriva şefului tău şi-l vei înjura, vei ajunge tu însuţi arţăgos ca şi el şi se va împlini pentru tine cuvântul Proorocului David: „Cu cei aleşi, ales vei fi şi cu cel îndărătnic te vei îndărătnici” (Psalm 17, 29).

Astfel este greu pentru un începător să-şi păstreze pacea dacă „stareţul” său are un caracter urât. A trăi cu un astfel de „stareţ” este o mare cruce pentru un începător; el va trebui să se roage pentru „stareţ” şi atunci îşi va păstra pacea sufletească şi trupească.

Iar dacă eşti un şef şi trebuie să judeci pe cineva pentru faptele lui rele, roagă-te ca Domnul să-ţi dea o inimă milostivă pe care o iubeşte Domnul şi atunci vei judeca cu dreptate, dar dacă vei judeca numai după fapte atunci vei greşi şi nu vei plăcea Domnului.

Trebuie să-ţi fie milă de orice suflet, de orice făptură şi de toată zidirea lui Dumnezeu, şi să şi ai întru toate conştiinţa curată, şi atunci în sufletul şi mintea ta va fi multă pace. Să trăim în pace şi iubire şi Domnul ne va asculta şi ne va da tot ceea ce-i vom cere şi ne e de folos. Duhul Sfânt se arată în iubire. Aşa grăieşte Scriptura şi arată experienţa.

(Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, Editura Deisis, 1996, p. 43)