Oamenii ușor se influențează în rău. Deși în profunzime recunosc și primesc binele, totuși mai ușor se influențează și sunt atrași de rău, pentru că acolo dictează aghiuță. Coborâșul cel lin îl află cu ușurință oricine, pentru că ispititorul nu are alt tipic, ci numai să îmbrâncească făpturile lui Dumnezeu pe panta cea dulce. Însă Hristos procedează cu noblețe. Îți spune: „Acesta e binele”; Dacă vrea cineva să vină după Mine. Nu spune: „Vino la Mine cu sila!”. Diavolul are viclenie. Îl îmboldește pe om și dintr-o parte și din alta, ca să-l ducă acolo unde vrea. Dumnezeu însă respectă libertatea omului, pentru că El nu a creat robi, ci fii. Și cu toate că știa că va urma căderea, nu i-a făcut robi. A preferat să vină El Însuși, să Se întrupeze, să Se răstignească și să-l câștige în felul acesta pe om. Însă prin această libertate pe care a dat-o Dumnezeu - cu toate că diavolul poate face mult rău prin ea - s-a dat și un prilej pentru cernere. Iar în felul acesta se vede ce face fiecare cu inima sa; se vede lămurit cine are mărime de suflet.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești – I – Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 32)