Prestigioasa revistă British Medical Journal (BMJ) publică anual o ediție de sărbători menită să binedispună comunitatea biomedicală, fără a face însă compromisuri referitoare la rigoarea științifică.

Subiectul acestui an au fost studiile din ultimii 50 de ani care analizează impactul râsului asupra sănătății, amintind că acest spasm nu are doar consecințe pozitive asupra organismului uman.

Astfel, printre cele 785 de studii analizate de Robin Ferner și Jeffrey Aronson - coautorii acestui articol - mai mult de o sută dintre acestea atenționează în legătură cu numeroasele riscuri pe care le presupune o criză de râs, și anume incontenența, cataplexia, aritmia cardiacă, criza de astm și pneumothoraxul sunt câteva dintre referințele principale.

"Râsul poate provoca dureri de cap, la fel ca alte lucruri foarte plăcute precum înghețata, ciocolata sau sexul (și de ce nu, toate în același timp)", afirmă autorii studiului, fiind cunoscute cazuri când râsul a accentuat o hernie sau a declanșat sindromul Boerhaave (perforare spontană a esofagului). Pe lângă acestea, expresia "a râde până la dislocarea mandibulei" nu ar fi o simplă imaginație, poate fi o consecință perfect posibilă a unei extensii prea puternice a mandibulei.

De asemenea, o criză de râs poate provoca o sincopă, explicată de oamenii de știință ca fiind o reacție reflexă datorată majorării presiunii în torace, iar cei mai puțin norocoși ar putea chiar muri de râs, dacă acesta declanșează un accident cardiovascular. Cu toate acestea, Ferner asigură că "în cele mai multe cazuri nu există pericol", citează "Le Nouvel Observateur".

Cu toate că pot exista efecte negative grave, autorii studiului asigură că râsul face mai mult bine decât rău, putând reduce anxietatea, furia și depresia, poate reduce tensiunea (psihologică și cardiovasculară), poate crește toleranța la durere, poate diminua riscul de infarct miocardic, poate îmbunătăți activitatea plămânilor și poate ajuta la menținerea siluetei: un sfert de oră de amuzament duce la pierderea a 40 de calorii.