Copiii învață ceea ce trăiesc

Dacă în familie este pace şi înţelegere, linişte şi dragoste, copilul capătă deja o experienţă duhovnicească normală. Dacă în casă sunt neînţelegeri, certuri, rivalitate între părinţi  pe scurt, orice manifestare a neiubirii, copilul capătă răni sufleteşti care apoi vor trebui tratate toată viaţa şi vindecarea lor stă sub semnul întrebării.

Suntem părinţi răi, nepăsători. Şi femeile nu folosesc vremea sarcinii pentru a începe educaţia nu numai duhovnicească, ci pur şi simplu morală. Iar după aceea ne mirăm cum se face că avem asemenea copii. Or, purtarea acestora, tendinţele lor sunt, pe lângă toate celelalte, şi urmare a educaţiei primite de la noi. Pentru că nu făcând morală se educă copiii. Dacă în familie este pace şi înţelegere, linişte şi dragoste, copilul capătă deja o experienţă duhovnicească normală. Dacă în casă sunt neînţelegeri, certuri, rivalitate între părinţi − pe scurt, orice manifestare a neiubirii, copilul capătă răni sufleteşti care apoi vor trebui tratate toată viaţa şi vindecarea lor stă sub semnul întrebării. În felul acesta, cu nechibzuinţă, ne putem mutila proprii copii.

Bineînţeles, Domnul poate, într-un fel aparte, să-l smulgă pe om din adâncul educaţiei strâmbe, însă aceasta este de fiecare dată o minune dumnezeiască. De aceea, mamele care nu s-au folosit de timpul pe care l-au avut ca să le dea copiilor o educaţie adevărată şi n-au crescut oameni adevăraţi nu trebuie să mai piardă acum vremea care le-a fost dată pentru pocăinţă şi rugăciune, ca Domnul să facă iarăşi o minune şi să ridice fii lui Avraam din aceste pietre. (Protoiereul Vladislav Sveşnikov)

(Cum să educăm ortodox copilul, Editura Sophia, București, 2011, p. 73)

De la același autor

Ultimele din categorie