Cum să le insuflăm copiilor convingerile noastre?

Ca o mamă iubitoare de fii, transmiteți-le dumneavoastră înşivă aceste noţiuni copiilor voştri, aşa precum veţi reuşi. Pentru aceasta nu vă poate înlocui nimeni, pentru că altora ar trebui mai întâi să le explicaţi convingerile şi dorinţele voastre şi, în plus, alţii nu vă cunosc copiii şi nici înclinaţia şi nevoile lor sufleteşti; pe deasupra, cuvintele mamei îi pot înrâuri mai mult decât cuvintele unui om străin. 

Sunteţi adânc convinsă, că nu există pentru om un alt izvor al fericirii pe pământ şi fericirii veşnice în cer, în afară de Biserica lui Hristos, şi chiar dacă aţi dispune de toate, în lipsa Bisericii nu valorează nimic. Aţi dori să le insuflaţi această convingere şi copiilor, pentru ca să devină odorul sfânt al vieţii lor; însă vi se pare că nu aveţi chemarea sau darul de a învăţa şi nu puteţi vorbi cu puterea de convingere trebuincioasă pentru acest lucru însemnat.

Ca o mamă iubitoare de fii, transmiteți-le dumneavoastră înşivă aceste noţiuni copiilor voştri, aşa precum veţi reuşi. Pentru aceasta nu vă poate înlocui nimeni, pentru că altora ar trebui mai întâi să le explicaţi convingerile şi dorinţele voastre, şi în plus alţii nu vă cunosc copiii şi nici înclinaţia şi nevoile lor sufleteşti; pe deasupra cuvintele mamei îi pot înrâuri mai mult decât cuvintele unui om străin. Poveţele altora acţionează asupra minţii, iar sfaturile mamei acţionează asupra inimii. Dacă însă vi se pare că fiul dumneavoastră cunoaşte multe, înţelege multe, însă simte puţin, atunci, repet, nu vă amărâţi de aceasta. Ci rugaţi-vă lui Dumnezeu, ca să lucreze El cele de folos pentru fiul dumneavoastră, după cum ştie voia Lui Sfântă.

Îmi scrieţi că posedaţi o foarte bună memorie; ajutaţi-vă şi de aceasta. Împărtăşiţi-i, în afară de povăţuiri, istorioare folositoare sufletului şi întrebaţi-l din când în când, ca să vă repete cum ţine minte şi cum înţelege el. Tot ceea ce va auzi de la dumneavoastră, va păstra mai întâi în amintirea şi mintea sa, iar apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu concursul experienţei şi vieţii, poate să se transforme în simţire.

Repet, chemând ajutorul lui Dumnezeu, acţionaţi în privinţa celor spuse, aşa precum vă pricepeţi, precum vă va înţelepţi Dumnezeu şi precum puteţi, fără să vă îndoiţi şi fără să vă temeţi de nimic.

(Sfântul Ambrozie de la Optina, Sfaturi pentru familia creștină, trad. din lb. Rusă de Gheorghe Zapotinschi, Editura Playtera, București, 2006, p. 61-62)

De la același autor

Ultimele din categorie