Auzim tot mai multe persoane care spun că li s-a pus diagnosticul de ficat gras. Ce înseamnă ficat gras non-alcoolic?

Ficatul gras non-alcoolic, reprezintă acumularea excesivă de trigliceride, în celulele hepatice, mai mult de 5-10 % din hepatocite sau mai mult de 5-10% din greutatea acestuia. Este o afecțiune heterogenă și dinamica, ce cuprinde 2 forme distincte patologice și cu prognostic diferit: steatoză hepatică simplă, care este non-progresivă și, din fericire, reprezintă marea majoritate a cazurilor, și steatohepatită în care, alături de steatoză hepatocitelor, sunt prezente inflamația și leziunile hepatocitare, cu evoluție spre fibroză, ciroză și hepatocarcinom. 

Există simptome? Când ne adresăm medicului?

Este o afecțiune provocatoare din punct de vedere clinic pentru că în majoritatea cazurilor este asimptomatică, uneori până în stadii avansate de boala, din acest punct de vedere, diagnosticul fiind întârziat. Pacienții pot prezenta unele simptome, dar ele sunt nespecifice, cum ar fi: disconfort abdominal în hipocondrul drept, fatigabilitate, uneori senzație de greață sau anorexie.

Care sunt cauzele care duc la apariția acestei afecțiuni?

Ficatul gras non-alcoolic este o afecțiune complexă, metabolică, determinată de interacțiunea dintre factori genetici, hormonali și nutriționali. Face parte dintr-o boală multisistemică, angajând obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemia, sedentarismul, ateroscleroza și afecțiunile cardiovasculare. Majoritatea  pacienților cu ficat gras non-alcoolic sunt supraponderali, secundar stilului de viață sedentar și inactivității fizice, însă o proporție destul de semnificativă, aproximativ 20 % din populația non-caucaziană, este reprezentată de persoane normo-ponderale.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul de ficat gras se pune în urma unor investigații biologice, completate de investigații imagistice. Cele biologice sunt reprezentate de: transaminaze, evaluarea prezenței colestazei, profilul lipidic, timpul de protrombină, albumina, teste pentru excluderea altor cauze de steatoză – virale, autoimune, boala Wilson, hemocromatoza, deficit de alfa 1 antritripsina. Anamneza este foarte importantă – această afecțiune fiind prezentă la pacienții care consumă alcool (mai mult de 30 g/zi la bărbați sau mai mult de 20 g/zi la femei) sau la pacienții care urmează unele terapii cum ar fi: corticoizii, unele antibiotice, amiodarona sau Metrotrexatul.

Referitor la investigațiile imagistice, acestea implică ecografia abdominală, care este cea mai utilizată, fiind ieftină și accesibilă, evaluarea prin CT abdominal și, mai rar, datorită costurilor, dar cu acuratețe mai mare, evaluarea prin RMN abdominal. Limitele acestor tehnici prezentate sunt imposibilitatea de a diferenția steatoza de steatohepatită, cât și de a preciza stadiul bolii. De aceea, există metode neinvazive de evaluare a fibrozei, cele mai utilizate fiind fibroscanul sau fibromaxul. Fibroza hepatică este cel mai important factor de prognostic, ea se corelează cu mortalitatea determinată prin boli hepatice.

Care este tratamentul în cazul aceste afecțiuni?

Scopul tratamentului este reducerea steatozei, prevenirea progresiei bolii, alături de tratamentul comorbidităților. Modificarea stilului de viață prin dietă, activitate fizică și scădere ponderală  reprezintă o etapă esențială în managementul acestor pacienți. În momentul de față, nu există opțiuni terapeutice specific validate. Sunt câteva propuneri, cum sunt agenții antioxidanți, sensibilizatori ai insulinei. Promițător e faptul că sunt multe medicamente aflate în studii. 

Poate fi prevenită apariția acestei afecțiuni?

Putem preveni această afecțiune adoptând un stil de viață sănătos, o dietă echilibrată, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale optime, efectuarea unui bilanț biologic periodic, astfel încât pot fi depistate din timp eventualele nereguli ale modului de funcționare a organismului.

La ce complicații poate duce ficatul gras non-aloolic netratat?

Trebuie să înțelegem că nu este o patologie deloc rară sau deloc inofensivă. 25-35 % din populația globală e afectată de ficat gras non-alcoolic. Așa cum am mai spus, boala poate evolua spre ciroză sau hepatocarcinom. Abordarea acestei afecțiuni trebuie să implice o echipă multidisciplinară – medic de familie, gastroenterolog, diabetolog, cardiolog.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici.

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/