Trebuie să ne păzim mintea! Trebuie ca ea să rămână în adevăr fără încetare. Vă doresc asta cu toată sinceritatea inimii! Vă doresc asta cu inimă îndurerată, deoarece mă doare că în vremurile de acum, rar, foarte rar oamenii rămân credincioşi adevărului, foarte rar şi-au plecat mintea şi inima sub jugul ei cel bun şi sub povara ei cea uşoară, s-au plecat cu toată simplitatea şi supunerea lui Hristos şi Sfintei Lui Biserici. Mântuiţi-vă, grăieşte Sfântul Apostol Petru, de acest neam viclean (Fapte 2, 40). Abateţi-vă de la calea cea largă, pe care umblă aproape toţi! Alegeţi-vă calea cea strâmtă şi necăjită, care duce în cereasca Împărăţie! Îndrăgiţi necazurile pe care vi le-a trimis Purtarea de grijă dumnezeiască! Îndrăgiţi strâmtorările prin care preaînţeleapta Purtare de grijă, mântuitoarea Purtare de grijă dumnezeiască v-a croit drum pentru pribegia dumneavoastră pământească! Faceţi-vă plăcute, desfătate, şi necazurile şi strâmtorările şi calea cea spinoasă a vieţii pământeşti!

Cum să faceţi asta? Încredinţându-vă voii lui Dumnezeu, slavoslovind Purtarea de grijă dumnezeiască, recunoscând această voie şi această Purtare de grijă în tot ce vi se întâmplă, dându-I mulţumită lui Dumnezeu pentru tot ce vi se întâmplă – atât pentru necazuri, cât şi pentru bucurii. Este vremea să începeţi vieţuirea cu adevărat creştinească, însoţită de răstignirea tuturor simţămintelor, dorinţelor, gândurilor pe crucea poruncilor şi învăţăturii lui Hristos. Curând, curând va trece viaţa pământească! Deja este pregătită fiecărui om veşnica răsplată pentru viaţa lui cea de scurtă vreme, pentru faptele lui, pentru felul lui de a gândi, pentru simţămintele lui.

(Sfântul Ignatie Briancianinov, De la întristarea inimii la mângâierea lui Dumnezeu, Editura Sophia, 2012, pp. 151-152)