Părintele Florin Șerbănescu – un nume de referință în cultura istorică modernă – ne oferă volumul Mitropolitul Primat Ghenadie Petrescu (1893-1896), Ctitor înnoitor al Mănăstirii Căldărușani (Ed. Basilica, București, 2018, 110 pg.). Statornic în susținerea culturii dar mare iubitor al canonicității slujirii sale Ghenadie Petrescu (1836-1918) a intrat în viața monahală la Căldărușani și remarcat îndată – ne spune în Cuvântul Înainte PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – de către mitropolitul Nifon Rusăilă (1850-1875), cel de-al patrulea mitropolit-primat al Bisericii noastre a fost episcop la Argeș (1875-1893) și pentru doar trei ani (1893-1896) Mitropolit-Primat al României.

Intrat în conflict cu regalitatea și susținătorii ei – cazul ar merita detailat – este depus din scaun în 22 mai 1896 și exilat în condiții foarte înjositoare la Căldărușani (mănăstirea sa de metanie). Devenit ierah-stareț – îndată după ce nevinovăția sa i-au fost recunoscute a demisionat din funcție – Ghenadie Petrescu desfășoară între 1908-1915 o remarcabilă actiune de restaurare a locașului ce-l are drept re-ctitor dintâi pe Cuviosul Gheorghe de la Cernica, sălișteanul magnific care a restaurat în Duhul Sfânt Cernica și Căldărușaniul. Va sprijini o serie de artiști: Sava Henția, Vasile Georgescu ori Ion Bărbulescu. Îi sprijină prin comenzi și cumpărări de tablouri. Strânge o serie de obiecte de mare valoare artistică, picturi – rețin o remarcabilă pictură înfățisându-l pe Mitropolitul Andrei Șaguna, o bijuterie de lumină și culoare precum și tablourile unor dintre stareții de Duh ai Căldărușanilor prezentați într-o emoționant simplitate – opere de artă laică ori bisericească. Un proiect modern a repus Pinacoteca în valoare (amănunte ne sunt oferite de Arhim. Nectarie Șofelea, Exarh administrativ, pp. 11-12). Cu acest prilej, Părintele Florin Șerbănescu scrie această încântătoare repunere în temă a vieții și activității Vlădicului. Ne scrie despre Inițiativele Mitropolitului Primat Ghenadie Petrescu (1893-186) ca stareț al Căldărușanilor (1905-1918) (pp. 13-41) și despre Pinacoteca Mănăstirii Căldărușani (pp, 42-94).

O recuperare a spiritualității Mitropolitului Ghenadie sunt Cuvântarea acestuia din 23 Aprilie 1915 precum și descrierea Ceremoniei de reînhumare a osemintelor Mitropolitului din 29 octombrie 1961 (pp. 95-108) recuperate din Cartea de Aur a Mănăstirii Căldărușani, pierită în flăcări în 1991 prin grija autorului cărții, atent copist al textelor pe care ni le oferă citirii. O frumoasă reconstituire de icoană umană dăruitoare de Har.