Pelerini din întreg județul Neamț, dar și din alte zone ale țării, au venit la străvechea vatră monahală pentru a participa la Sfânta Liturghie și a cere mijlocirea Sfântului Ioan Botezătorul.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a rostit un cuvânt de învățătură, evidențiind modelul de smerenie și de jertfelnicie al Sfântului Ioan Botezătorul, exprimat prin cuvintele: „Se cuvine ca eu să mă micșorez și El să crească”:

Dacă Sfântul Ioan Botezătorul ar fi rostit doar acest cuvânt: „Se cuvine ca eu să mă micșorez și El să crească” – Hristos sau cel de lângă noi – și numai pentru atât, Sfântul Ioan Botezătorul s-ar fi dovedit a fi om mare și puternic, care să-i călăuzească pe oameni să-și rezolve aceste două mari probleme: relația cu Dumnezeu și relația cu aproapele.

Să ne ajute Dumnezeu să primim putere de la El și, în mod special prin intermediul Sfintei Liturghii, să înțelegem că această mare taină, Dumnezeiasca Liturghie, este locul și momentul cel mai propice pentru a coborî și noi și a-I cere Domnului duh de smerenie și duh de pocăință, să ne micșorăm pe noi înșine, să lăsăm slava lui Dumnezeu, gândul lui Dumnezeu, călăuzirea lui Dumnezeu să pătrundă cât mai mult în viața noastră, pentru ca să simțim în noi prezența lui Dumnezeu prin Trupul și Sângele Său, prin împlinirea poruncilor și prin starea de rugăciune cât mai permanentă în viața noastră și în viața lumii. Amin.

Pe tot parcursul zilei, credincioșii s-au închinat la moaștele Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, așezate spre cinstire în aghiasmatarul din curtea mănăstirii.

După cântarea Axionului, Mihăiță Olariu a primit hirotonia întru diacon, urmând ca, în perioada următoare, să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Râșca din Protopopiatul Târgu Neamț.

La final, starețul așezământului monahal, Arhim. Vichentie Amariei le-a adresat celor prezenți un cuvânt de mulțumire și binecuvântare.

Programul liturgic a continuat după-amiază cu slujba Privegherii, în cinstea Sfântului Ierarh Varlaam și a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului. Duminică dimineață, 30 august, va fi oficiată din nou Sfânta Liturghie, urmată de pomenirea ctitorilor mănăstirii.

Scurt istoric

Mănăstirea Secu este una dintre cele mai vechi vetre de spiritualitate ortodoxă din Moldova, cu aproape 500 de ani de existență. În jurul anului 1500, pe valea Pârâului Secu, câțiva sihaștri au întemeiat un mic schit, iar în 1530 ieroschimonahul Zosima, de la Mănăstirea Neamț, a ridicat aici Schitul lui Zosima.

În secolul al XVII-lea, vornicul Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, și soția sa, Mitrofana, au ridicat actuala mănăstire fortificată, în formă de cetate dreptunghiulară, având în centru biserica mare cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

Astăzi, Mănăstirea Secu rămâne un loc de rugăciune, lumină și adăpost sufletesc pentru pelerinii care îi trec pragul, păstrând vie tradiția duhovnicească moștenită din veac.