Și anul acesta, cu prilejul sărbătoririi hramului, Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ a adunat credincioşi din toată Moldova, veniţi să se roage şi să mulţumească Maicii Domnului pentru binefacerile primite de-a lungul timpului. Sfânta Liturghie a fost oficiată de IPS Părinte Mitropolit Teofan, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu arhim. Luca Diaconu, stareţul Mănăstirii Bistriţa şi exarh al zonei Neamţ.

Cu prilejul marii sărbători, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, ce datează din anul 1401, a fost scoasă din incinta locaşului de cult şi a fost aşezată în curtea mănăstirii, spre închinare, pe toată durata slujbei.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a subliniat faptul că Maica Domnului este un model pentru toți credincioșii: „Conștiința Bisericii arată că cele mai mari daruri care vin de la Dumnezeu le regăsim și le primim prin rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Avem pe pământ, răspândite pretutindeni, icoanele Ei făcătoare de minuni, la care creștinii aleargă, căci pe cine, după Dumnezeu, avem mângâietoare, și ocrotitoare, și sprijinitoare, în necazurile și în durerile noastre, dacă nu pe Maica Domnului - Preasfânta Născătoare de Dumnezeu? Mai presus de toate, întru adormirea sa, Ea nu ne lasă pe noi pentru că sfințenia Ei, chipul Ei, viața Ei, rugăciunea Ei - toate acestea arată omului că cel mai important lucru de pe pământ este îmbunătățirea lui lăuntrică”.

După otpustul Sfintei Liturghii și după cuvântul de mulțumire al părintelui stareț Luca Diaconu, în glasul clopotelor şi al toacei, a avut loc procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana în jurul Bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Izvorul Tămăduirii“. Sărbătoarea mănăstirii nemţene s-a încheiat cu o agapă la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi.

Începuturile Mănăstirii Bistriţa din judeţul Neamţ datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea, din timpul voievodului Petru Muşat, când s-a ridicat o bisericuţă de lemn prin grija ieromonahului Pafnutie. În anul 1402, pe locul bisericii de lemn, voievodul Alexandru cel Bun a ridicat o biserică din piatră. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistriţa datează din 1407, atunci când Alexandru cel Bun emite un act de danie prin care a înzestrat Mănăstirea Bistriţa cu câteva sate şi moşii. În anul 1418 a fost înmormântată aici doamna Ana Neacşa, iar alături de ea, în anul 1432, a fost îngropat însuşi ctitorul mănăstirii, voievodul Alexandru cel Bun.