Fiecare din cei pe care îi întâlnim are dreptul la existenţă, fiindcă are o valoare în el însuşi şi noi suntem puţin obişnuiţi cu o asemenea optică! A accepta ca ceilalţi să fie ceilalţi reprezintă un pericol, o ameninţare. A recunoaşte dreptul altuia de a fi el însuşi riscă să însemne, într-o bună zi, a-i recunoaşte dreptul să mă omoare. Dar dacă-i limităm dreptul său la existenţă, îi negăm acest drept.

Iubirea este dificilă. Hristos  a fost răstignit pentru că a predicat o iubire care-i înspăimânta pe contemporanii Săi. O iubire care cere să te predai fără condiţii, o iubire care poartă cu ea moartea.

— Ce înţelegeţi prin aceasta?

— Dacă te îndrepţi către Dumnezeu şi-L întâlneşti faţă în faţă, e necesar să fii gata să plăteşti preţul. Altfel vei străbate existenţa ca un cerşetor care aşteaptă să plătească cineva în locul lui. Dar dacă te întorci către Dumnezeu descoperi că viaţa este profundă, vastă şi că merită enorm s-o trăieşti.

(Antonie Mitropolit de Suroj, Şcoala Rugăciunii, Sfânta Mănăstire Polovragi, 1994, pp. 11-12)