Icoana este ferecată în argint şi este împodobită cu bijuterii de aur, argint şi pietre preţioase. Nu se cunoaşte originea icoanei, dar pare să fie din perioada bizantină a Paleologilor, fiind cinstită de multă vreme ca făcătoare de minuni.

Cea mai vestită minune săvârşită prin mijlocirea Maicii Domnului din această icoană s-a petrecut în anul 1530.

Minunata reînnoire a ochilor lui Ştefan prin lucrarea Maicii Domnului

Un tânăr ţăran de 14 ani, pe nume Ştefan, fiind acuzat pe nedrept că a furat nişte saci de făină dimpreună cu alţi tineri, a fost dus înaintea guvernatorului insulei – nobilul veneţian Simone Leone Balbi. Guvernatorul l-a declarat vinovat şi i-a dat de ales între a-şi pierde ochii sau mâna dreaptă. Ştefan, lipsit de orice nădejde, a ales să fie lăsat orb şi a fost dus la casa de pedeapsă, unde i s-au scos ochii.

După aceasta tânărul, dimpreună cu nefericita sa mamă, au hotărât să meargă să cerşească la biserica din Cassiope. Ajunşi la biserică, ei s-au rugat şi s-au închinat înaintea icoanei, iar apoi au cerut să fie găzduiţi peste noapte. Monahul care i-a primit le-a spus că ar putea dormi în biserică.

În mijlocul nopţii, Ştefan s-a sculat în picioare ţipând, pentru că simţea limpede nişte mâini apăsându-l tare pe ochi. Deşteptând-o pe mama lui, băiatul i-a spus ce se întâmplase, stăruind că poate vedea. Mama i-a privit chipul îndeaproape la lumina candelei şi a văzut că avea cu adevărat ochi! Şi în vreme ce ochii lui fuseseră mai înainte căprui, acum erau albaştri! Cu frică şi bucurie mare, ei au început să strige şi să plângă, dând laudă Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Când guvernatorul a auzit ceea ce se întâmplase, a plecat el însuşi la Cassiope însoţit de slujbaşii lui. Deşi l-a văzut cu ochii lui pe Ştefan, guvernatorul se îndoia de minune, dar pe faţa lui Ştefan se vedeau limpede urmele pe care le lăsase unealta tocită de fier. Mai pe urmă, şi guvernatorul, şi slujbaşii au dat mărturie că aceştia erau căprui, şi nu albaştri. După ce Ştefan s-a întors acasă, guvernatorul a mers iarăşi la Cassiope, unde a reparat curtea bisericii şi a împodobit locul unde se afla icoana.

Minunea cu imnograful Theodoros

În 1670, la 140 de ani de la vindecarea lui Ştefan, o corabie în care se afla vestitul iconograf Teodor din Creta cobora prin strâmtoarea dintre Corfu şi Albania, pe partea opusă satului Cassiope. Corabia a avut de întâmpinat vreme potrivnică, iar Teodor, temându-se că se va scufunda, s-a rugat Maicii Domnului pentru ajutor.

Furtuna s-a oprit şi, ducându-se la culcare, Teodor a visat cum a fost vindecat Ştefan şi a văzut icoana aflată în biserica din Cassiope, deşi nu mai fusese niciodată acolo.

Mai târziu a venit în Cassiope ca să se încredinţeze de ceea ce văzuse in vis. Ca mulţumire pentru ajutorul Maicii Domnului, Teodor a pictat icoana în care este înfăţişată minunea, şi ea se află şi astăzi în biserică.

Periplul icoanei Maicii Domnului

Nu mult după minunea cu băiatul orbit, biserica din Cassiope a fost distrusă în timpul unui atac eşuat al turcilor asupra coastei din Corfu. În anul 1590, biserica a fost rezidită şi lărgită de către un amiral al flotei veneţiene. Biserica şi minunata ei icoană au trecut atunci în mâinile catolicilor, vreme de două veacuri.

Pentru a fi mai bine păstrată, icoana a fost dusă în oraşul Corfu şi aşezată în biserica latină din Tenedos, unde a rămas până în anul 1797, când insula Corfu a intrat în stăpânirea francezilor, care au înapoiat icoana ortodocşilor.

Corfioţii ortodocşi nu au readus icoana în Cassiope, ci au aşezat-o în biserica Sfântului Arhanghel Mihail (sec. XIV) din oraşul Corfu, care era fortificat, în vreme ce Cassiope, despărţit de coasta Albaniei printr-o strâmtoare îngustă, era deschis către mare.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, icoana a fost adăpostită în palatul episcopului, lucru care s-a dovedit a fi salvator atunci când biserica Sfântului Mihail a fost distrusă de bombele italienilor. La 3 aprilie 1967 icoana a fost readusă cu alai în Cassiope, unde se află şi astăzi.