Cine, dacă nu o mamă, poate să transmită fiicei sale (viitoare femeie şi mamă) experienţa rugăciunii, experienţa dragostei dezinteresate pentru copiii ei?

Duşmanii credinţei şi ai Bisericii cunosc bine aceste lucruri şi pentru aceasta urăsc pe femeile evlavioase şi credincioase. Ei ştiu că influenţa unei femei credincioase, a unei evlavioase mame, se răsfrânge asupra bărbatului şi a copiilor – şi se străduiesc să o îndepărteze de calea mântuitoare a lui Hristos, să ucidă sufletele şi inimile tuturor prin otrava patimilor păcatelor, care se revarsă din uriaşa piaţă de cărţi printr-o producţie pornografică fără seamăn (în tot acest timp literatura morală este dispreţuită). În ceea ce priveşte mijloacele de informare în masă, vom spune pe scurt: şuvoaiele de violenţă, de necurăţie şi de desfrâu le introducem noi înşine în casele noastre prin feluritele canale ale aşa-numitei „minuni a tehnicii” numită mass-media.

Cum să preţuim valorile duhovniceşti morale? Cum să curăţăm văzduhul de această mireasmă diavolească a desfrâului şi a beţiei? Cum să-i ajutăm pe copiii noştri să-şi păzească curăţia trupească şi sufletească? Creştinul nu ştie nici un alt mijloc în afară de a se adresa după ajutor către Cel Întrutotpreabun şi Preamilostiv Domn al nostru Iisus Hristos. Fără Mine nu puteţi face nimic (Ioan 15, 5), ne spune El din paginile Sfintei Evanghelii. Şi astfel, să aruncăm de la noi toată mândria şi înălţarea de sine şi să alergăm la Acela Care a spus: „Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face” (Ioan 14, 14).

(Cum să ne purtăm cu fiica adolescentă – Sfaturi pentru părinţi, traducere din limba rusă de Gheorghiţă Ciocioi, Editura de Suflet, Bucureşti, pp. 65-66)