legătura cu Dumnezeu

Iubeşte pe cel căzut şi păcătos, câtă nevoie are de tine!

Nu-i aşa că faţă de trupul bolnav avem mai multă grijă şi gingăşie, decât atunci când este sănătos? Ei bine, să ştiţi că şi aceşti nefericiţi, pe care noi îi socotim nişte lepădaţi, aceşti criminali au şi ei inimă omenească, îi mustră conştiinţa, se chinuie. „Cum aşa”, veţi întreba, „suntem datori să îi iubim şi pe ăştia?” Da, tocmai cu ei trebuie să fim mai atenţi, tocmai faţă de ei trebuie să avem cât mai mult tact în cuvinte, fiindcă ei sunt grav bolnavi cu duhul.

În viaţa duhovnicească se întâmplă ceva paradoxal: răbdarea durerii aduce bucurie dumnezeiască

În măsura în care gândeşti şi suferi pentru faptul că Hristos S-a răstignit pentru păcatele noastre, cu atât eşti răsplătit cu bucurie dumnezeiască. Suferi – te bucuri , suferi – te bucuri. Şi cu cât suferi mai mult, cu atât te bucuri mai mult. Omul simte ca şi cum îl mângâie Hristos şi-i spune: „Copilul meu, nu te necăji pentru Mine!”.

„Dumnezeu ne-a zidit ca să ne bucurăm de Dânsul” – Mitropolitul Iacob Putneanul

„Bucură-te întru Domnul şi dă Lui mulţumită, că toate pentru tine le-a aşezat drepte şi milostive, şi neîncetat poartă grijă pentru sufletul tău. Te foloseşte, te apără, te acoperă şi întăreşte sufletul tău, dându-ţi tărie, sănătate şi viaţă; te înţelepţeşte şi te luminează spre tot lucrul bun. Toate le lucrează pentru tine drepte şi milostive.”

De ce să nu te îngrijorezi când oamenii te părăsesc – o minune cu un ascet și un înger

Când îți vin gânduri că ceilalți nu te iubesc și că nu te ajută, atunci să-ți amintești că, în ciuda faptului că toți te părăsesc, totuși Îl ai pe Dumnezeu ca ajutor.

Menirea omului pe pământ

Doar Ziditorul ştie întreaga vrednicie a sufletului omenesc, pe care El l-a zidit după chipul şi asemănarea Sa, şi numai El poate preţui după vrednicie nemărginita lui dragoste şi dăruire față de El, Domnul Dumnezeu.

Daniel Buzdugan: „Niciodată nu este prea târziu să-L pui în inima copilului tău pe Hristos!”

Suntem diferiți între noi mai ales prin felul în care noi, oamenii, ne raportăm la durere. Un om care Îl are pe Hristos în suflet nu va capitula în fața răului sau a durerii. Niciodată! Va nădăjdui în Dumnezeu și va birui!

Paza sufletului. „Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine...” ‒ Sfântul Ioan Iacob de la Neamț

​Singur lucrul meu din lume Este mântuirea mea Dacă eu nu văd de dânsa Cine altul va vedea?

„Pantoful mi se lipise de asfalt! Puteam să merg uşor înapoi spre biserică, dar nu puteam să mă îndepărtez de ea!”

Arată-I lui Dumnezeu buna ta dispoziţie, „aprinde culoarea verde” la intrarea inimii tale, şi vei vedea degrabă prezenţa lui Dumnezeu, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască (I Timotei 2, 4).

Ce ne interesează: dreptatea din lumea aceasta sau Pacea de Sus?

Atunci când aruncăm o privire în jurul nostru vedem că Dumnezeu – după logica omenească – Îşi împarte în chip nedrept binefacerile. Unde ar trebui mai degrabă să ofere fericire, El nu îngăduie decât nefericire. Unde ar trebui să ofere bogăţia, El dă sărăcie şi unde ar trebui să impună sărăcia, El dă bogăţie.

Cum să simțim în rugăciune prezența lui Dumnezeu

Să participe întreg omul Ia rugăciune, întreaga-i fiinţă. Rugăciunea să devină din ce în ce mai vie, mai arzătoare, astfel încât omul să simtă că într-adevăr se află sub Acoperământul Domnului, sub ocrotirea harului Lui. Atunci ne va fi reuşită rugăciunea! Atunci viaţa şi jertfa noastră le vom trăi ca pe o minune continuă.

Pagini