- Părinte, ce este întristarea cea dătătoare de bucurie?

- Este bucuria ce provine din întristarea pentru vreo greşeală de-a noastră. În întristarea dătătoare de bucurie există şi durere şi bucurie, de aceea se şi numeşte „întristare veselă”. Se întristează omul din mărime de suflet, pentru că L-a mâhnit pe Hristos, însă se bucură deoarece simte mângâiere dumnezeiască. Păcătosul, atunci când se pocăieşte sincer, este iertat de Dumnezeu. De aceea simte înlăuntrul său mângâiere dumnezeiască, care poate ajunge la veselia duhovnicească.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. III, Nevoință duhovnicească, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 179)