De ce L-a dat Dumnezeu pe Fiul Său, Iisus, spre jertfă, şi încă jertfă de cruce? Pentru că singurul grai care mai poate răzbi până la inima oamenilor, s-a dovedit că nu mai rămâne altul, decât Jertfa Cuiva pentru ei.

Când moare cineva pentru tine, pe acela nu-l poţi uita niciodată. La începutul unuia dintre războaie, ieşise o lege că poţi lipsi de la război dacă îţi găseşti un înlocuitor. Greu de găsit înlocuitor la moarte. Era undeva un om, cu o casă de copii, dar necredincios şi trebuia să plece la război. Când la plecare, iată vine la el un tânăr şi-i spune: „Eu sunt singur, chiar dacă mor după mine nu plânge nimeni; merg eu în locul dumitale la război!”. S-a dus tânărul. După oarecare vreme tânărul cade rănit de moarte şi cum ajunge acasă, moare. Mormântul său era mereu împodobit cu flori şi nimeni nu ştia cine i le pune, până când într-o noapte a fost găsit necredinciosul că-i ducea flori la mormânt:

- Bine, dar tu nu crezi în Dumnezeu!
- Ba acum cred, fiindcă numai Dumnezeu i-a putut da tânărului acestuia iubirea de mine şi de copiii mei, ca să meargă el în locul meu la moarte, şi asta numai Dumnezeu a mai facut-o, când a trimis pe Fiul Său să moară în locul nostru!

(Părintele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 8)