Aşa cum icoana apare ca o fereastră către Împărăţia Cerurilor, tot astfel şi Biserica este ca o intrare în cer şi loc al prezenţei Stăpânului Ceresc. Mergând în vizită în casa unui cunoscut oarecare, îi aducem daruri. Cu cât mai mult nu ar trebui oare să-I aducem un dar lui Dumnezeu? Darul adus arată iubirea noastră către El. Însă ce ar trebui să-I aducem, vrednic de sfinţenia Lui şi pe măsura evlaviei noastre? Este plăcut pentru cucernicii creştini să jertfească în biserică pâine, roade, vin, ulei, lumânări etc. Să ne temem însă să le păstrăm pe cele mai bune pentru noi, iar pe cele mai rele să I le aducem Lui, Cel în mâinile Căruia stă mântuirea noastră!

(Preot Maxim Kozlov, Spovedania copiilor. Sfaturi practice pentru preoţi, părinţi şi copii, traducere din limba rusă de Gheorghiţă Ciocioi, Editura de Suflet, Bucureşti, 2014, p. 96)