Viața Sfintei Mucenițe Elena din Sinope

Se spune că trupul sfintei a plutit pe ape până în dreptul locului numit Gai, unde s-a scufundat. Niște marinari greci, văzând o lumină cerească, au mers până la locul unde se afla scufundat sacul cu trupul Sfintei Elena din Sinope. Scoțându-l din apă, ei l-au dus preoților. Încă de la început, Sfintele ei Moaște s-au arătat drept vindecătoare și făcătoare de minuni.

Sfânta Elena din Sinope este o sfântă fecioară, care a fost omorâtă cu moarte martirică, pentru credința ei în Hristos, pe la începutul secolului al XVIII-lea. Biserica de Răsărit o prăznuiește pe Sfânta Elena din Sinope în ziua de1 noiembrie.

Sfânta Elena a viețuit în jurul anului 1700, în localitatea Sinope, regiunea Paflagonia. Tânăra s-a născut în familia Bekiary, în localitatea Sinope, cel mai vechi oraș din Pont. Părinții tinerei Elena au crescut-o în viața creștină, lucru ce a însuflețit-o pe tânără cu o dragoste nețărmurită față de Hristos.

Pe când avea numai 15 ani, mama ei o trimite pe Elena la un magazin din Kryonas, spre a cumpăra materiale pentru brodat. Pe cale, tânăra creștină a trecut pe lângă casa lui Ukuzoglu Pasa, guvernatorul otoman din Sinope, care se afla, la acel moment, la fereastră. Văzând-o pe fată și aprinzându-se de pofta diavolească, păgânul a cerut ca aceasta să fie adusă la el.

Păgânul cu mintea întunecată a încercat de mai multe ori să o forțeze pe fată, spre păcatul cel trupesc, însă o putere nevăzută îl oprea de fiecare dată. Neînțelegând ce se întâmplă, otomanul a închis-o pe fată în pivnița casei sale. Cu ajutorul lui Dumnezeu, tânara Elena a reușit să fugă și să se întoarcă acasă.

Cuprins de mânie și suferind de mândrie, pentru că tânara a reușit să fugă din pivnița casei lui, guvernatorul otoman i-a adunat pe bătrânii comunității grecești din localitate și le-a spus că, dacă nu i-o vor aduce pe tânăra Elena, îi va omorî pe toți cu chinuri grele. La cererea bătrânilor, spre scăparea poporului creștin, tatăl și-a frânt inima, ca și oarecând Dreptul Avraam, și a trimis-o pe copilă la păgân.

Nefericitul păgân a încercat iarăși, de mai multe ori, să o forțeze pe fată la păcatele lui cele spurcate, însa aceeași putere dumnezeiască l-a oprit de fiecare dată. Se mărturisește, în viața acesteia, ca Sfânta Elena rostea de fiecare dată primii șase Psalmi, pe care îi învățase de la unchiul ei, dimpreună cu alte rugăciuni pe care le învățase singură, pe de rost.

"Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerți. Miluiește-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele; și sufletul meu s-a tulburat foarte și Tu, Doamne, până când? Întoarce-Te, Doamne; izbăvește sufletul meu, mântuiește-mă, pentru mila Ta. Că nu este întru moarte cel ce Te pomenește pe Tine. Și în iad cine Te va lăuda pe Tine? Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele așternutul meu voi uda. Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu, îmbătranit-am între toți vrăjmașii mei.

Depărtați-vă de la mine toți cei ce lucrați fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit. Să se rușineze și să se tulbure foarte toți vrăjmașii mei; să se întoarcă și să se rușineze foarte degrab." (Psalmul 6)

Dându-și seama că nu are nici o putere asupra sfintei, Pașa a aruncat-o pe aceasta în închisoarea comună, unde a dat porunca de a fi torturată până la moarte. Călăii au torturat-o pe Sfânta Elena fără măsură, în cele din urma bătându-i în cap două cuie mari. Cuprinși de furie și mustind de mândrie, în cele din urmă ei i-au tăiat capul Sfintei Elena. După aceea, punând trupul acesteia într-un sac, l-au aruncat în apele Mării Negre.

Se spune că trupul sfintei a plutit pe ape până în dreptul locului numit Gai, unde s-a scufundat. Niște marinari greci, văzând o lumină cerească, au mers până la locul unde se afla scufundat sacul cu trupul Sfintei Elena din Sinope. Scoțându-l din apă, ei l-au dus preoților. Încă de la început, Sfintele ei Moaște s-au arătat drept vindecătoare și făcătoare de minuni.

Trupul Sfintei Elena din Sinope a fost dus în Rusia, numai Capul acesteia fiind așezat în biserica creștină din Sinope. Până astăzi, sfânta a săvârșit nenumărate minuni, mai ales pentru aceia ce suferă de dureri de cap și de boli ale capului.

Când grecii creștini au fost alungați din localitatea Sinope, în anul 1924, ei au luat cu ei și Capul Sfintei Elena. Cel care a purtat de grija Sfintelor Moaste a fost președintele Christos Kapharopoulos. Astăzi, capul sfintei se află așezat, spre cinstire, în Biserica Sfânta Marina, din localitatea Ano Toumbas, din apropiere de Tesalonic.

În perioada 10-12 aprilie 2010, minunatul Cap al Sfintei Nou Mucenite Elena din Sinope, a fost adus în Slovacia, la dorința Mitropolitului Goerge din Michalovce și Kosice. Din biserica grecească, acesta a fost luat cu binecuvântarea Mitropolitului Anthimos de Tesalonic. Sfânta Elena din Sinope este cinstită ca ocrotitoare a Mitropoliei de Michalovce și Kosice, alături de alți trei sfinți ocrotitori, cât și ca ocrotitoare a tinerilor din întreaga Slovacie.

Ultimele din categorie