Mănăstirea Căldărușani (Adresa: com. Gruiu, jud. Ilfov; Acces: De la Gara de Nord autob. 205 până la Piața Presei Libere, apoi autobuzul 452 Ctitor: Matei Basarab Anul zidirii: 1638 Hramul: „Sfântul Dumitru“, „Sfântul Evanghelist Ioan“, „Sfânta Varvara“, „Duminica Tuturor Sfinților“) În marele și nesfârșitul codru al Vlasiei, la începutul sec. al XVII, Domnitorul Matei Basarab, îndrăgostindu-se de aceste mirifice locuri în anul 1637, ridică lângă un vechi schit de lemn, unul dintre cele mai importante și mai remarcabile monumente, Mănăstirea Căldărușani. Domnitorul ridică trei laturi de chilii plus un zid de apărare în partea de răsărit, mănăstirea fiind prevăzută cu un înalt turn de strajă – Clopotnița de astăzi, toate acestea fiind înconjurate din trei părți de lacul Căldărușani. În dreapta intrării se află pivnița (care păstrează bolțile originale), deasupra ei aflându-se vechea sală a tronului domnitorului Matei Basarab care acum adăpostește Sala Tezaurului (aici fiind expuse cruci, potire, veșminte arhierești, broderii, candele, totul de o inestimabilă valoare). În anul 1638, într-o sută de zile, biserica din cărămidă și piatră de râu a fost ridicată, fiind sfințită la 26 decembrie. Pictura originală a fost refăcută în anii 1778, 1817, 1911, ultima oară de pictorul Belizarie. Sfânta Mănăstire Căldărușani s-a remarcat de-a lungul istoriei ca un important centru al renașterii spiritual-duhovnicești a Țării Românești. Viața monahal-duhovnicească este intens trăită de la ctitorie până în prezent de întreaga obște, rugăciunea și munca fiind împletite aici după vechile canoane ale Sfintilor Părinți și rânduielile Bisericii de Răsărit. De mănăstirea Căldărușani a fost legată și activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești (1823-1834). Aici se găsesc și sfintele sale moaște. Muzeul Mănăstirii adăpostește obiecte deosebit de valoaroase: icoane și tablouri pictate de corifei ai picturii (Evghenie Lazăr, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tătărăscu, Sava Hentia), argintărie, vase sfinte, veșminte arhierești, broderii de aur și argint de un ales simț artistic și de o mare finețe. Toate acestea împreună cu valoroasa bibliotecă ce adăpostește mii de manuscrise și cărti bisericești în latină, greacă, franceză, italiană și română, datând din sec. XVII și până azi, dau mănăstirii o valoare istorică și spirituală de necontestat.