În ciuda vremii ploioase, acest moment liturgic din Vinerea Luminată a fost încununat de prezența pelerinilor din Hârlău, care, purtând icoane, steaguri și lumânări, au pornit pe jos dis-de-dimineață de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din oraș, ajungând în jurul orei 8.30 la Mănăstirea Sângeap-Basaraba. Pelerinajul pedestru, organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor, își propune să devină un prilej de binecuvântare pentru cei care doresc să retrăiască atmosfera sărbătorilor de odinioară ale așezămintelor monahale, când credincioșii se adunau cu câteva zile înainte și călătoreau pe jos pentru a participa la marile praznice.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de PS Nichifor Botoșăneanul, dimpreună cu un sobor impresionant de stareți, preoți profesori și clerici din împrejurimi.

„Astăzi sărbătorim o minune săvârșită într-un moment de nevoie, într-un moment de criză”, a afirmat Preasfinția Sa în cuvântul de învățătură, menționând totodată că „Taina zilei de astăzi este prăznuirea biruinței Învierii Domnului și prăznuirea unirii lui Dumnezeu cu fiecare din noi”:

Prăznuim astăzi, ani la rând, iată că de mii de ani, această minune ca să înțelegem că și în ziua de astăzi, același Dumnezeu lucrează în viața noastră, iar Maica Domnului este așijderea lucrătoare în viața celor ce o cheamă. Atunci când unii pe alții vrem să ne fim ajutor și nu potrivnici, atunci Dumnezeu își arată rodul bogat. Taina zilei de astăzi este prăznuirea biruinței Învierii Domnului și prăznuirea unirii lui Dumnezeu cu fiecare din noi. Este o taină, pentru că pe de o parte, Răstignirea și Învierea Domnului sunt legate de un timp istoric, de aceea în Crez mărturisim că Domnul a pătimit în timpul lui Ponțiu Pilat, sunt mărturii care fixează acestea în istorie, iar pe de altă parte, rămâne o taină lucrarea lui Dumnezeu, taina iubirii lui Hristos, care a primit răstignire de bunăvoie pentru ca noi, văzând minunea Învierii, să nu ne mai temem nici de boală, nici de nedreptate, nici de vreo frică a lumii, pentru că Domnul a luat asupra Sa cea mai grea moarte.

Potrivit indicațiilor tipiconale, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, clericii au săvârșit și slujba de sfințire a apei în foișorul unde se află fântâna mănăstirii. Pelerinii au fost binecuvântați de ierarh cu aghiasmă și au primit din partea obștii monahale apă sfințită.

În fiecare an, în Vinerea Luminată, calendarul Bisericii noastre amintește de Izvorul Tămăduitor din preajma Constantinopolului, apărut în chip minunat şi ocrotit de Maica Domnului. Acest izvor a fost descoperit de împăratul Leon cel Mare în apropierea zidurilor capitalei Imperiului Bizantin, pe la jumătatea secolului al V-lea. Maica Domnului a binecuvântat acel izvor şi, prin mijlocirea ei, un orb întâlnit de împărat a fost vindecat.