Încă de la primele ore ale dimineții, numeroși pelerini din Botoșani și din împrejurimi au venit la mănăstire pentru a se închina la moaștele Sfântului Cuvios Onufrie, cel care a urmat calea sfinților isihaști Paisie Velicicovski și Vasile de la Poiana Mărului, viețuind în pustietatea pădurilor Voronei. Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de psalți și studenți teologi.

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul a subliniat că cea mai mare lucrare a Sfântului Onufrie a fost curățirea sufletului și unirea cu Dumnezeu:

Timp de 25 de ani, Sfântul Onufrie de la Vorona s-a nevoit în ținutul Voronei. A lucrat aici, având știință de carte, a lucrat și la manuscrise, a fost un cărturar, dar cel mai mult a lucrat la a-și adânci sufletul în cunoașterea de sine și în curățirea sinelui prin unirea cu Dumnezeu. Aducându-ne aminte de viața sa minunată, suntem chemați, pe de o parte, să ne rugăm lui cu credință, să cerem Domnului ca, pentru rugăciunile lui stăruitoare, să înmulțească pacea în inima noastră și, mai ales, pacea pe pământul românesc, în aceste zile în care primejdia războiului este atât de aproape de noi. Să ne ajute Domnul să biruim cu pace primejdiile din viața noastră. Pe de altă parte, să ne ajute Domnul ca și noi să luăm aminte la noi înșine, la cuvântul nostru, la felul cum ne apropiem de cel din jur, folosindu-l sau rănindu-l, pentru ca toată greșeala noastră să fie iertată prin harul lui Dumnezeu și, mai ales, să primim puterea de a odihni pe oameni, de a ne face noi înșine rugători pentru pacea lumii, pentru ca binele pe care Dumnezeu Îl lucrează pe pământ prin oameni să lucreze și prin noi, precum a lucrat și în viața Sfântului Onufrie.

La final, arhimandritul Ghedeon Huțanașu, starețul Mănăstirii Sihăstria Voronei, a adresat un cuvânt de mulțumire și binecuvântare, subliniind bucuria comuniunii în rugăciune și importanța păstrării vie a credinței și a evlaviei față de Sfântul Onufrie.

Sfântul Onufrie, cel mai mare sihastru care s-a nevoit pe meleagurile botoșănene, a viețuit la Schitul Sihăstria Voronei în secolul al XVIII-lea. Originar din Rusia și având o funcție înaltă de guvernator, provenind dintr-o familie nobilă, a ales să părăsească lumea pentru a trăi în rugăciune și nevoință.

Venit în Moldova pe urmele marilor pustnici, timp de 15 ani s-a format duhovnicește alături de marii stareți ai vremii, între care Sfinții Vasile de la Poiana Mărului și Paisie Velicicovski. Ulterior, peste 25 de ani a petrecut în aspră pustnicie într-o peșteră aflată pe malul râului Vorona, unde a primit schima cea mare și a devenit povățuitor al multor suflete.

Potrivit tradiției, Sfântul Onufrie și-a cunoscut mai dinainte trecerea la cele veșnice. Un înger al Domnului a condus un preot la peștera sa pentru a-l împărtăși, iar la scurt timp după adormirea sa, la mormântul cuviosului au început să se săvârșească minuni și vindecări.

Sfintele sale moaște se află spre închinare în Biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Sihăstria Voronei, devenind izvor de binecuvântare și ocrotire pentru toți cei care vin să se roage cu credință.