Mărturisirea credinței cu suplețea sfințeniei asumate în Hristos
Amplu comentator al lumii apusene, atent la ereziile prezentate în hainele toleranței – vai, cum avea dreptate – Sfântul Nicolae Velimirovici se propune gândirii omului contemporan cu liniștea isihastului ce înfruntă furtuna istoriei. Cu Hristos, în Hristos.
O nouă apariție editorială care bucură și luminează sufletul cu taina mărturisirii Ortodoxiei. A apărut în traducerea din limba sârbă a lui Nicola Savici volumul Sfântului Nicolae Velimirovici, Credința în Evanghelie. Suta de capete de la Liubostinia (Ed. Sophia, București, 2020, 118 pg.).
Rămas printre credincioșii sârbi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Sfântul Nicolae Velimirovici avea să primească domiciliul obligatoriu la Liubostina, un drum al Pătimirii ce avea să sfârșească, biruitor în viață, în lagărul de la Dachau. Dinaintea dramelor ce se petrec sub ochii săi sub presiunea trupelor germane și aliaților lor din vastul spațiu sârbesc, Vlădica nu se pierde cu firea ci încearcă soluția rugăciunii și meditării la puterea prin care Dumnezeu poate birui întunericul.
Amenințat încă din anii ’30 cu moartea, dovedind mereu că o înfruntă cu seninătate, vom descoperi în timp sute de semne ale forței lăuntrice a slujitorului lui Hristos, unele exprimate extrem de plastic – minunile de gând din „Rugăciuni la malul lacului”– altele realist, sincer și cucernic, precum este cazul acestui volum.
Editorul român are intuiția de a așeza în volum câteva puncte de reper și să treacă – după textele misticii lui Velimirovici – la exemplificări ale izvoarelor sale de inspirație. Părinții îmbunătățiți ai vremii aceleia, călăuzele unei mișcări duhovnicești de marcă în lumea ortodoxă sârbă: Mișcarea rugătorilor!
Amplu comentator al lumii apusene, atent la ereziile prezentate în hainele toleranței – vai, cum avea dreptate – Sfântul Nicolae Velimirovici se propune gândirii omului contemporan cu liniștea isihastului ce înfruntă furtuna istoriei. Cu Hristos, în Hristos.
Sursa: Tribuna.ro
Despre Sfânta Parascheva, altfel
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro