Este și milostenie duhovnicească? Putem face milostenie și fără bani, cu un oarecare lucru sau cu altceva?

Desigur. Cu un sfat, cu compătimirea, cu lacrima. Când te bucuri cu cei ce se bucură. Când dai cuiva ceea ce-i lipsește; ceva de care are nevoie. Potrivit bunului simț, creștinul nu trebuie să spună niciodată „nu” nimănui. Dar se poate să nu ai nimic cu tine. Dă-i batista ta dacă este curată. Dă ceva. Porți un baston? Dă bastonul. Mergi acasă fără batistă, fără baston.

Odată, în timp ce mergeam pe drum cu părintele Ioan Cononov, l-am auzit spunând unui sărac: O clipă, să merg până la colțul acela și-ți voi da ceva. A mers la colț, și-a scos ultima și singura cămașă și a dat-o săracului. Iată, ia-o! A rămas numai cu reverenda. Și-a terminat toate lucrurile sale, iar acasă nu mai avea nici-o altă haină și nimic altceva. A început să poarte hainele tatălui său. Dar și pe acestea le-a dat săracilor.

(O viață de jertfă – Mărturisirile Cuviosului stareț Samson Esper, Traducere de Severin Alexandru, Editura Egumenița, Galați, 2010, p. 70)