Dacă la început priveam minunile ca pe ceva strălucitor şi cu o oarecare maliţie interioară, gândindu-mă că trebuie să fii cu totul special ca să poţi avea parte de o minune din partea celor care sunt deasupra noastră: Dumnezeu, Maica Sa, Îngerii şi Sfinţii. Neapărat trebuie sa fii cu totul diferit faţă de noi restul care stăm în faţa televizorului, mâncăm seminţe şi scuipăm pe jos. Trebuie să fii cu totul prezent cu inima în lumea minunilor lui Dumnezeu. Trebuie să ştii să-L cucereşti pe Dumnezeu, căci El se uită doar la cei aleşi ai Săi. Trebuie să fi fost cu adevărat smintită de lumea aceasta curată pe dinafară, dar spurcată, cerşetoare şi miloagă pe dinăuntru:

 „Dă-mi şi mie ceva din lumea ta ca să te pot iubi cu adevărat!”. 

De multe ori plecam din faţa televizorului şi mă propteam pur şi simplu în faţa icoanei lui Iisus Hristos, mult milostivul şi-L întrebam cu lacrimi în ochi: „ Ce vrei de la mine, nu vezi că eu nu sunt aleasă? Că Maria Egipteanca a fugit în pustie şi s-a pocăit, iar eu rămân stăruitoare în toate cele lumeşti? Că mânânc mere pâna mă satur şi abia aştept să le diger bine ca să o pot lua de la capăt crezând că de data aceasta vor avea alt gust, mai puţin amar şi mai mult dulce?!! Aaaa... Tu spui că «Inima înfrântă şi smerită, Dumnezeu nu o va urgisi» (Ps 50) !!???”....inima-şi şoptea durerea ei!!!

 

Mai târziu am cunoscut cu diagnostic de la doctorul sufletelor toate bolile inimii mele. Trei sunt acestea: desfrânarea, gelozia şi cu totul neacceptata de mine, capul tuturor căderilor mele, stricata invidie. Ooo, ce urât miros! De aceea, strâng minuni, vreau să miros cu totul şi întru totul frumos şi vreau să gust dulceaţa preasfântului Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos! Dar oare ajunge doar să vreau, să cred şi să sper?? Cred că n-ajunge. De aceea, slăvit să fie Domnul şi toţi sfinţii Săi care L-au iubit şi L-au cinstit în această viaţă pe pământ, căci de mare folos şi ajutor ne este nouă celor săraci şi neputincioşi, bolnavi şi cerşetori.

 

Mare este Preacuvioasa Parascheva întru smerenia ei!

Preacuvioasă Parascheva, ajută-mă şi pe mine să-mi dau licenţa! Ştiu că nu am învăţat deloc, că muncesc prin ţări străine mai mult din confort decât din sacrificiu, dar vreau să-mi dau licenţa! Cum să fac? Era vorba de șase, șapte ani la rând de încercări pentru a reuşi să dau toate examenele în vederea înscrierii pentru examenul de licenţă. În fiecare an vroiam să renunţ. Dar, Maică Parascheva pe mine de ce nu mă ajuţi? De ce să renunţ, căci eu ştiu că tu îi ajuţi pe toţi?! Îi văd cum vin la tine. Ajută-mă şi pe mine!!!

Trebuie să iau pixul în mână şi să scriu. Dacă reuşesc să scriu, voi lua licenţa! Asta am gândit. Doamne, dar eşti întreagă la minte? Nu ştii nimic, ai învăţat superficial, crezi că poţi scrie o lucrare de licenţă? Eu nu, dar „Maica Parascheva, tu poţi, că tu le vezi şi le ştii pe toate. Zi-mi şi mie ce vezi!”.

Vede că suntem slabi şi înfometaţi, murim de foame pe marginile drumurilor pentru că, cunoaştem doar suferinţele proprii, dar nu şi cele care îi muncesc pe cei dragi ai noştri. Mi-a scris licenţa, dar eu tot m-am îndoit. Dacă credeam cu toată fiinţa mea, şi nu mă îndoiam, luam licenţa cu 10, aşa am luat-o cu 7. Slavă Ţie, Doamne slavă Ţie! Mare este taina Ta! 

Preacuvioasă Parascheva, iartă-mă că vorbesc despre tine ca şi cum ai fi de-a noastră, căci tu înger eşti, curată şi preabinecuvântată întru smerenia ta! 

Să vezi şi să crezi că toate rugile îţi sunt ascultate, dacă sunt făcute cu smerenie, cu inimă blândă şi curată. Odihneşte-te când nu mai poţi, odihneşte-te întru mila Domnului!

Măcar de-ar exista cuvinte să pot descrie minunea Preacuvioasei Parascheva cu mine. Sunt clipe pe care nu le pot uita (...). Cu nădejde mare le-am trăit pentru că ajunsesem la limita puterilor şi ea era ultima scăpare. Credeam că doar o licenţă îmi poate aduce puţină satisfacţie şi împlinire, dar mă înşelam amarnic, căci adevărata aventură abia începuse, sau cel puţin conştientizarea mea şi a lucrării lui Dumnezeu cu mine şi cu noi toţi. 

Trebuie să mărturisesc că nici acum nu înţeleg nimic din această viaţă trăită pe pământ, din toate luptele noastre cu noi înşine şi cu ceilalţi. Ştiu doar că, Domnul este biruitor, că Maica Sa cea Sfântă este milostivă şi purtătoare de credinţă, că Preacuvioasa Parascheva cea curată era strălucitoare prin statornicia sa când îmi purta mâna la examene, că mă iubeşte chiar dacă eu nu o cunoşteam, ştiam doar că a cinstit dreapta credinţă cu viaţa ei pe pământ închinată Domnului şi măririi Sale. Ştiu doar că minuni sunt acelea când ai de ales tot timpul alb sau negru, în sensul în care albul este dumnezeirea şi negrul este pieirea, şi reuşeşti să alegi dragostea lui Dumnezeu primind-o cu umilinţă şi cu bucurie. Maica Domnului este maica noastră a tuturor, iar Preacuvioasa Parascheva este maica tuturor celor care o cheamă neîncetat. 

Mai sunt multe de spus, dar Dumnezeu spune: „Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”.

 

Mai sunt câteva săptămâni, cel puţin trei şi voi împlini 30 de ani pe 13 octombrie. Această zi de naştere este o minune pentru că este urmată de ziua cinstirii Preacuvioasei Maicii Parascheva, zi în care eu îmi încredinţez următorul an să mă lumineze în drumul meu pe cărarea cea strâmtă. Iar, când ajung la finalul anului îi încredinţez din nou marile mele izbânde şi marile mele căderi. Mare înger de pază în viaţa mea eşti, Cuvioasă Parascheva, mult folositoare!

 

Ţigan eram în viaţa duhovnicească stând cu mâna întinsă aşteptând să mi se dea, dar Domnul spune: „Cereţi şi vi se va da, bateţi şi vi se va deschide”. Mai mult: „ Îndrăzniţi, căci eu am biruit lumea!”. Marea minune a vieţii este aceea că noi înşine putem face minuni. Pace dăm, pace avem, dragoste simţim, dragoste primim, putere creăm, putere primim. Toate acestea, dacă le cerem de la Domnul neîndoit le vom primi. Dar trebuie luptă, luptă neîncetată şi arme de neînvins: numele Domnului Iisus Hristos, Sfânta Cruce şi smerenia. Mai sunt multe de spus, dar colţurile din paginile rugăciunii sunt încă netede...

Dacă-ţi este greu, să laşi jugul mâniei deoparte şi să cauţi pacea, căci ea îţi va da soluţia problemelor tale, de vrei să te măriţi să cunoşti Sfânta Scriptură şi smerenia, de vrei să reuşeşti în afaceri să-l preaslăveşti pe Domnul Dumnezeul tău în fiecare ceas pentru toate bogaţiile dăruite ţie, fără dobândă şi fără interes, de vrei să ai copii renunţă la strălucirea socială, de vrei să fii bătrân curat şi tânar cinsteşte-ţi părinţii şi pe Domnul tău din ceruri, de vrei să te mântuieşti, în Domnul să nădăjduieşti şi dacă ai bucurie şi dacă ai necaz, căci toate sunt trecătoare pe acest pământ.

În concluzie sunt treisprezece lucruri care pentru mine reprezintă o minune adevărată, de această dată minunea făcându-se prin mijlocirea Preacuvioasei şi Preacinstitei Maica Parascheva:

1. Să fii creştin ortodox.

2. Să ştii că eşti neputincios.

3. Să ai stăpânul tău doar în prezenţa persoanei întreite: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt.

4. Să ceri toate de la El.

5. Să dai toate cele bune şi cele rele Stăpânului tău.

6. Să ştii că El este prezent şi în mine, şi în tine şi în ceilalţi.

7. Să laşi mânia la o parte, dacă vrei să ai iubire.

8. Să mergi la casa Sa să-L cinsteşti aşa cum se cuvine.

9. Să crezi în preasfânta şi de viaţă dătătoare, Sfânta Împărtăşanie.

10. Sa asculţi de duhovnicul tău ca de Dumnezeu, chiar dacă ţi se pare că te-a înţeles greşit.

11. Să dai şi celor care nu au: iubire, înţelegere, cunoaştere, putere, voinţă, bani, haine, înţelepciune şi sfinţenie.

12. Să laşi din dreptatea ta atât cât poţi, dar să nu-ţi faci singur dreptate.

13. Să întorci obrazul, să primeşti ocara, să cinsteşti pe preabunul, preamilostivul şi de viaţă dătătorul Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

 

Aceste lucruri pentru mine reprezintă cea mai mare minune, marea înţelepciune este să le trăiesc şi să le împlinesc, dar mai mare decât înţelepciunea aceasta, este smerenia pe care nu ştiu de unde să o citesc, de unde să o privesc, cum s-o dobândesc. Atunci când mă pierd şi cad, îmi vine în minte un cântec de jale şi de dor: 

„Hristos a înviat din morţi

Cu moartea pe moarte călcând

Şi celor din morminte,

Viaţă dăruindu-le.” 

Şi-mi trece dorul şi necazul, căci sfântă este Învierea şi Înalţarea acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Viaţa trebuie trăită doar întru Hristos şi în marea sa iubire de oameni, aceasta este minunea, altfel totul este numai chin şi străinătate.

La fel cum Preacuvioasa Maica Parascheva a trăit, aşa să ne ajute Dumnezeu să trăim şi noi, iubindu-L pe Domnul Dumnezeul nostru cu tot sufletul şi cu toată fiinţa noastră. Amin.