Născut în secolul I în Smirna, Sfântul Policarp a ajuns pe scaunul arhieresc al Smirnei după moartea cuviosului Vucol. Între anii 161 și 180, împăratul păgân Marcus Aurelius a început o cruntă persecuție împotriva creștinilor, iar păgânii au cerut ca Sfântul Policarp să fie prins. Adus la judecată, sfântul și-a mărturisit cu toată puterea credința, iar pentru acest lucru a fost condamnat să fie ars de viu. Flăcările, însă, nu l-au atins, ci s-au ridicat deasupra capului său în formă de boltă. Atunci a fost înjunghiat, iar șuvoiul de sânge a stins focul. Dându-și sufletul în mâinile Domnului, trupul său a fost incinerat. Credincioșii din Smirna însă, adunând oasele lui cele mai curate decât aurul și mai scumpe decât pietrele cele de preț le-au dus la un loc cinstit.

O parte din cinstitele moaște au fost aduse în 1474 sau 1475 din Smirna la Mănăstirea Ambelakiotissa din Grecia de către monahii Arsenie și Samuil. Monahii se aflau într-o călătorie în Macedonia, Tracia și Asia Mică având binecuvântarea Mitropolitului de Nafpaktos să adune bani pentru mănăstirea Ambelakiotissa. Pe atunci, moaștele se aflau în posesia unei anumite văduve care le primise ca moștenire de familie. Această practică nu este necunoscută ortodocșilor. Moaștele Sfântului Spiridon, de asemenea, au intrat în posesia privată a unei familii din generație în generație. Monahii, însă, după mult efort și cheltuială au achiziționat moaștele Sfântului Policarp. Acestea constau din mâna sfântului de la cot până la degete. Mâna schițează gestul binecuvântării.

În anul 1792, cinstitele moaște au fost așezate într-o raclă scumpă de argint, împodobită cu reprezentarea Bunei Vestiri și cuvintele Arhanghelului Gavriil. „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui preaînalt te va umbri” (Luca 1, 35]. Mai există o altă inscripție, care spune: „Luna mai a anului 1792 – mâna Sfântului Sfințit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei – tezaur al Mănăstirii Ambelakiotissa din Kozitses. S-a argintat pe cheltuiala Prea-cuviosului ieromonah Grigorie Plataniotos și prin lucrarea aurarului Panaghiotis Damianopoulos din Kozitsa”.

Sfintele Moaște au rămas în patrimoniul mănăstirii până în luna martie a anului 2013, când cinstita mână a Sfântului Policarp a fost furată. Deși autorul furtului a fost descoperit, sfintele moaște nu au mai fost aflate până astăzi.

Cu toate acestea, Sfântului Policarp a rămas în continuare ocrotitor al mănăstirii Ambelakiotissa, iar rugăciunile obștii nu au rămas fără răspuns. Astfel, prin osteneala arhimandritului Polycarp Theophanis, în ziua de 14 iunie 2019, Mănăstirea Ambelakiotissa a primit o altă părticică din moaștele Sfântului Policarp. Această părticică din mâna dreaptă a Sfântului Policarp fusese dăruită în trecut părintelui Grigorios Bouloukis, fost stareț al mănăstirii între anii 1919-1985.

S-a păstrat tradiția ca în fiecare an, în Duminica a treia după Sfintele Paști (Duminica Mironosițelor), cinstita mână a Sfântului Policarp să fie adusă în Nafpaktos, pentru închinarea credincioșilor. Egumenul Mănăstirii Ambelakiotissa predă moaștele Sfântului Policarp în mâinile Mitropolitului și acesta, purtându-le cu evlavie și urmat de toți, înaintează și intră în Catedrala Mitropolitană a Sfântului Dimitrie. După vecernia, paraclisul și predica despre viața și ofranda sfântului, urmează procesiunea cu sfintele moaște pe străzile orașului.