Domnul Hristos S-a înălţat la cer ca Înaintemergător pentru noi! Şi noi suntem candidaţi la înălţarea la cer, pentru că suntem beneficiarii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Un creştin adevărat nu trebuie să aştepte să învieze din morţi. Sufleteşte a înviat din morţi dacă este creştin adevărat. Sfântul Ioan, ce ce a scris „Scara”, spune că este o înviere a sufletului înainte de Învierea cea de obşte, de învierea trupului. Şi aceasta este nepătimirea. Chiar aşa spune Sfântul Ioan că „nepătimirea este învierea sufletului înainte de Învierea cea de obşte”.

La botez noi credem că omul cel vechi moare împreună cu Hristos şi înviază împreună cu Hristos, iar starea de după botez este o stare de înviere. Se şi spune către cel botezat: “botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, miruitu-te-ai, sfinţitu-te-ai, spălatu-te-ai, în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh”. Deci, s-a întâmplat cu tine o transformare, şi transformarea aceasta – „ca înviat din morţi” – noi creştinii ar trebui să fie o viaţă mai presus de obişnuit, o viaţă mai presus de viaţa necredincioşilor, o viaţă de nepătimire. Adică să nu mai fim supuşi păcatelor, supuşi patimilor, ci să fim eliberaţi de patimi şi să fim lucrători şi purtători ai virtuţilor. În cazul acesta nu ne mai rămâne decât să ne înălţăm la cer!

(Părintele Teofil Părăian, Lumini de gând, Editura Antim, 1997, p. 307)