Cartea Omilii despre pocăință, dragoste și optimism ne prezintă câteva cuvântări ale Sfântului Nicolae Velimirovici, adresate în special tinerilor, având caracter motivațional. Tema principală a acestei cărți, după cum e anunțată încă din titlu, este optimismul. Sfântul Nicolae Velimirovici le vorbește tinerilor într-un limbaj actual si accesibil, adecvat vârstei lor, această perioadă a vieții caracterizată de întrebări, căutări, dorințe, entuziasm și putere de sacrificiu.

Folosindu-se de bogata sa experiență pastorală, Sfântul aduce sub privirile cititorului nenumărate exemple de oameni optimiști, care trăiesc aproape de noi, adevărați eroi ai zilelor noastre, cât și secretele unei astfel de virtuți.

Vă prezentăm un scurt fragment din carte: Optimismul şi pesimismul sunt două moduri diferite de a aprecia viaţa. Conform aprecierii optimiste, viaţa este un mare dar, în timp ce după gândirea pesimistă, viaţa este un mare rău. Optimism înseamnă fericire, iar pesimism înseamnă nenorocire. Pentru om, cea mai mare fericire nu este sănătatea, bogăţia, prietenii sau slava. Cea mai mare fericire pentru om este să fie optimist. Pe de altă parte, cea mai mare nenorocire pentru om nu este boala, sărăcia, singurătatea, părăsirea, nedreptatea sau oricare altă greutate sau pierdere. Cea mai mare nenorocire pentru om este să fie pesimist. Pentru că, în timp ce optimismul constituie imn de viaţă, pesimismul constituie imn de moarte. Refrenul primului imn este: „Merită să trăieşti!”, în timp ce refrenul celui de-al doilea este: „Nu merită să trăieşti!”. A trăi înseamnă să gândeşti, să simţi, să munceşti. Optimistul repetă: „Merită să gândeşti, merită să simţi, merită să munceşti”. (Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii despre pocăință, dragoste și optimism, Traducere din limba greacă de prezbitera Iuliana și pr. Iulian Eni, Editura Doxologia, Iași, 2016)