- Ce este păcatul şi de ce atrage după sine mânia lui Dumnezeu în veacul de acum şi în cel viitor?

- După învăţătura Sfintei Scripturi, păcatul este călcarea cu bună ştiinţă şi de bunăvoie a voii lui Dumnezeu. El se mai numeşte şi fărădelege (Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, Bucureşti, 1952, pag. 426; Rom. 5, 13; Iacob 2, 9; Is. 49, 12-13). Rădăcina păcatului este pofta care ispiteşte pe om (Iacob 1, 13-15). Păcatul atrage mânia lui Dumnezeu asupra omului, fiindcă „păcatul este urâciune înaintea lui Dumnezeu” (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Păcatul atrage mânia lui Dumnezeu asupra omului, fiindcă „păcatul este urâciune înaintea lui Dumnezeu” (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Păcatul atrage mânia lui Dumnezeu asupra omului, deoarece „păcătoşii sunt vrăjmaşi ai lui Dumnezeu” (Iov 21, 17; Ier. 21, 14; Ps. 20, 8-10; 78, 6; Is. 10, 6).

- În câte feluri se împart păcatele şi care sunt păcatele mai greu de vindecat?

- Sfântul Ioan Evanghelistul împarte păcatele în două: păcate de moarte şi păcate care nu sunt de moarte (I Ioan 5, 16-17). Tot el împarte păcatele de moarte în trei mari grupe: pofa trupului, pofta ochiului şi trufia vieţii (I Ioan 2, 16). Sfinţii Părinţi împart păcatele de moarte în trei mari grupe: a. păcate capitale, în număr de şapte; b. păcate strigătoare la cer, care sunt mult mai grave, precum: uciderea, pruncuciderea, asuprirea săracilor, răpirea avutului altora, uciderea aproapelui etc; c. păcate împotriva Duhul Sfânt. Acestea sunt cele mai grave păcate făcute de oameni pe pământ pentru că hulesc pe Dumnezeu şi alungă harul Duhului Sfânt de la om. Dintre acestea amintim: necredinţa în Dumnezeu, apostazia (lepădarea de credinţă), eresul, secta, deznădejdea, sinuciderea, ura de om până la moarte, prea marea încredere în Dumnezeu, înjurăturile etc.

Cele dintâi se numesc „păcate capitale”, pentru că sunt cele mai numeroase şi stăpânesc pe cei mai mulţi oameni. Cel de-al doilea fel de păcate se numesc „strigătoare la cer”, pentru că strigă şi cer de la Dumnezeu pedeapsă omului încă din viaţă. Păcatele cele mai mari şi mai greu de vindecat sunt păcatele împotriva Duhului Sfânt şi păcatele de moarte care stăpânesc pe om de mai multă vreme, adică patimile. (...)

- Care sunt împrejurările păcatului şi câte sunt acestea?

- Împrejurările păcatelor sunt în numar de şapte şi anume: Cine a făcut păcatul? Ce fel de păcat a făcut? Din ce motiv şi pentru ce l-a făcut? Prin ce mijloc l-a făcut? În ce vreme l-a făcut (în tinereţe, la bătrâneţe, ziua, noaptea etc.)? În ce loc l-a făcut? De câte ori l-a făcut? (A se vedea pe larg Învăţătura către duhovnic de Sfântul Nicodim Aghioritul, pag. 26-27, ed. 1928).

(Arhimandrit Ilie Cleopa, Ne vorbește Părintele Cleopa, ediția a 2-a, vol. 4, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 81-82)