Parastas de șapte ani pentru părintele Iustin Pârvu: „Câți dintre noi încercăm să ne asumăm și duhul celui pe care îl cinstim?”
Părintele Iustin Pârvu, despre a cărui chilie, datorită numărului mare de persoane care veneau să-i ceară sfatul, se spunea că este un loc „îngropat în popor”, a fost pomenit astăzi la Mănăstirea Petru Vodă din județul Neamț, în contextul împlinirii a 7 ani de la trecerea la cele veșnice. Slujba de pomenire și Sfânta Liturghie care a precedat-o au fost oficiate de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, alături de un sobor numeros de preoți și diaconi. Credincioși din mai multe județe ale țării au ținut să fie prezenți la slujba Parastasului părintelui Iustin Pârvu, să se închine și să se roage la mormântul cunoscutului duhovnic.
În seara zilei de 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani, trecea la cele veșnice renumitul duhovnic Iustin Pârvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț. Astăzi a fost săvârșită la mormântul părintelui slujba Parastasului de 7 ani, de către PS Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii veniți din mai multe județe ale țării au format în liniște două rânduri: unul pentru închinarea la mormântul părintelui și unul pentru vizitarea chiliei. Cu toții au dorit să fie alături la pomenirea celui care, după cei aproape 17 ani de detenţie comunistă, afirma că a trăit „cea mai importantă experienţă pe care o poţi avea în timpul vieţii: să te cunoşti pe tine însuţi pe calea suferinţei”.
Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită în altarul de vară al mănăstirii. În cuvântul de învățură rostit în cadrul Liturghiei, PS Părinte Episcop Ignatie a subliniat că cea mai mare cinstire a vieții unui drept este imitarea vieții lui:
„Suntem într-o zi în care ne aducem aminte cu smerenie și cu cinstirea cuvenită de cel care a fost duhovnicul multor români ortodocși. Ne aducem aminte de părintele Iustin Pârvu. Îmi este drag când vă văd că veniți cu bucuria inimii căutându-l pe părintele Iustin aici, în locul unde se odihnește. Mă întreb însă: Câți dintre cei care venim aici încercăm să ne asumăm și duhul părintelui Iustin? Sfinții Părinți ne spun că nu este suficient să vii să faci o rugăciune la cel pe care îl cinstești sau de la care ai nevoie de ajutor, ci este nevoie să iei aminte la viața, la duhul pe care l-a purtat în sine cel pe care îl cinstești. Numai în felul acesta, asumându-ne duhul și modul de viețuire în Hristos, putem să ne numim ucenicii celui pe care noi îl cinstim”.
După otpustul Sfintei Liturghii, a urmat slujba Parastasului, ce a avut loc la mormântul părintelui Iustin, situat în curtea mănăstirii. Răspunsurile la slujbe au fost date de Corul academic Byzantion, alături de părinții mănăstirii.
La final, prin grija obștii monahale a Mănăstirii Petru Vodă, a maicilor şi a surorilor de la Mănăstirea Paltin, toţi închinătorii prezenţi la pomenirea părintelui Iustin au luat parte la o agapă.
Părintele Iustin Pârvu - martir și mărturisitor
Părintele Iustin Pârvu, renumitul duhovnic și starețul Mănăstirii Petru Vodă, s-a născut la data de 10 februarie 1918, în satul Poiana Largului, judeţul Neamț. În 1936, pe când avea 17 ani, intră frate la Mănăstirea Durău. După doi ani, în 1939, se înscrie la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti, ulterior ajungând și la seminariile teologice de la Râmnicu-Vâlcea şi Roman. În anul 1940 avea loc tunderea sa în monahism, iar la doar un an distanţă, hirotonia întru preot, la vârsta de 22 de ani.
Între anii 1942-1944, părintele Iustin Pârvu a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odesa. În acest timp, alături de „Divizia 4 Vânători de Munte” a luat parte la luptele din cel de-al Doilea Război Mondial, ajungând până la Don. După întoarcerea în ţară, el continuă studiile la Seminarul din Roman. În anul în care va absolvi seminarul, în 1948, el va fi arestat pe motive politice. Este condamnat la 12 ani de detenţie trecând prin închisorile Suceva, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava şi Aiud. Urmează apoi munca silnică din minele de la Baia Sprie, iar în final ajunge la închisoarea Piteşti. Refuzând să se lepede de credinţă, în anul 1960 părintele Iustin este condamnat la încă patru ani de temniţă.
În anul 1964 este eliberat. Datorită greutăţilor întâmpinate după eliberare, el ajunge să lucreze ca muncitor forestier. Ulterior, monahul este primit în obştea de la Mănăstirea Secu, unde va sluji ca preot şi duhovnic între anii 1966-1974. Mai apoi, în perioada cuprinsă între 1974 şi 1989, părintele va fi preot monah la Mănăstirea Bistriţa, unde autorităţile comuniste i-au stabilit domiciliu forţat. În anul 1976, părintele Iustin Pârvu va ajunge la mănăstirile de la Sfântul Munte Athos. După evenimentele din decembrie 1989, părintele Iustin Pârvu se întoarce la Mănăstirea Secu, unde va sluji ca preot şi duhovnic timp de aproape un an. După aceea, el se retrage în sihăstrie, cu gândul de a-şi petrece restul zilelor în post şi rugăciune. Rânduiala lui Dumnezeu va fi însă cu totul alta, pentru că, între anii 1991-1992, alături de alţi doi monahi, Ignat şi Calinic, părintele Iustin Pârvu soseşte în satul Petru Vodă - județul Neamț. Aici, el va întemeia Mănăstirea Petru Vodă, pe care o va închina martirilor români din închisorile comuniste. Mănăstirea va avea drept hram pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Mai târziu, în împrejurimile mănăstirii, părintele Iustin Pârvu va pune temelia unui schit de maici, a unui azil de bătrâni, cât şi a unui centru de plasament pentru copii.
În anul 2003, părintele înfiinţează o publicaţie de învăţătură şi atitudine ortodoxă, cu apariţie lunară, numită „Glasul Monahilor”. Odată cu venirea anului 2008, în data de 2 noiembrie, părintelui îi vine şi cinstea de a fi ridicat la rangul de arhimandrit. Din 2008, apare, cu binecuvântarea părintelui, Revista „Atitudini”.
În data de 16 iunie 2013, părintele Iustin Pârvu va pleca în lumea veşniciei, fiind înmormântat în curtea mănăstirii pe care a ctitorit-o.