Părintele Casian Bucescu – Mărturisitor în temnițele comuniste

A cunoscut închisorile de la Botoșani (iunie 1959), Jilava (iunie 1959), Gherla (iunie 1959) și lagărele de muncă forțată de la Giurgeni (iunie 1960) și Ostrov (octombrie 1960). În timpul detenției, a fost pedepsit pentru manifestări religioase (rugăciuni cu confrații de suferință din celulă). A fost eliberat la 24 iulie 1963 din lagărul de la Ostrov.

Părintele Casian Bucescu s-a născut la 28 aprilie 1907, în localitatea Baineț, județul Rădăuți. A urmat Facultatea de Teologie din Cernăuți (1933) și Seminarul pedagogic universitar. La 7 octombrie 1933 a fost hirotonit preot de către Arhiereul-vicar Ipolit Vorobchievici în catedrala mitropolitană din Cernăuți, pe seama Parohiei Broscăuții Noi, județul Storojineț. În iulie 1936 se transferă la Parohia Panca ca administrator parohial, același județ, în noiembrie 1937 ca paroh la Parohia Calafindești, județul Rădăuți, iar în decembrie 1937 ca paroh la Broscăuții Noi. În aprilie  1940 este numit paroh la Parohia Grănicești, județul Rădăuți, iar în decembrie 1950 se transferă la Grămești, același județ. În 1949 este numit misionar protopopesc pe Protoieria Siret. La refugiul din 25 martie 1944, preotul Bucescu a rămas pe loc, alături de credincioșii care trebuiau păstoriți, îndrumați și mângâiați față de greutățile și bolile cauzate de război, motiv pentru care a fost felicitat de către Arhiereul Emilian Antal, locțiitorul de mitropolit al Bucovinei. La Calafindești, părintele Bucescu a refuzat să cedeze sfatului popular cărămida strânsă pentru o biserică pe care o ridicase până la nivelul ferestrelor. Autoritățile locale aveau în vedere construirea unui cămin cultural pe un teren al parohiei.

Din aceste motive, părintele s-a mutat la Grămești, unde din nou intră în conflict cu autoritățile comuniste. Acestea i-au confiscat casa din Rădăuți și în cea parohială i-au ocupat două camere destinate oficiului PTTR și dormitorului pentru Sfatul popular.

La 26 iulie 1958 este arestat de Securitate, pentru că s-ar fi opus „transformării socialiste a agriculturii”. În fapt, părintele Bucescu nu era bine văzut de autoritățile comuniste, deoarece „sustrage populația de la însămânțările de primăvară”, atunci când angrenează pe credincioși la diferite lucrări în parohie. De asemenea, a fost acuzat pentru slujbele pe care le săvârșea după ora 8.00 dimineața și pentru „educarea tineretului în spirit mistic”.

Prin Sentința nr. 39 din 22 ianuarie 1959 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la 7 ani închisoare corecțională, pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. Ulterior, în urma Deciziei nr. 91 din 21 mai 1963 a Tribunalului Suprem al RPR, Colegiul militar, pe numele său s-a introdus un recurs în supraveghere, încât condamnarea a fost redusă la 5 ani închisoare corecțională. A cunoscut închisorile de la Botoșani (iunie 1959), Jilava (iunie 1959), Gherla (iunie 1959) și lagărele de muncă forțată de la Giurgeni (iunie 1960) și Ostrov (octombrie 1960). În timpul detenției, a fost pedepsit pentru manifestări religioase (rugăciuni cu confrații de suferință din celulă). A fost eliberat la 24 iulie 1963 din lagărul de la Ostrov. A fost preot suplinitor, apoi din septembrie 1964 preot-paroh la Parohia Sucevița, județul Suceava. La 17 noiembrie 1986 a trecut la cele veșnice.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor în închisorile comuniste (1945-1964), 2018)

De la același autor

Ultimele din categorie